„DIICOT nu a adus nicio probă directă“ - explicaţia achitării inculpaţilor din Dosarul Ţăndărei

„DIICOT nu a adus nicio probă directă“ - explicaţia achitării inculpaţilor din Dosarul Ţăndărei

Cei 25 de inculpaţi din dosarul Ţăndărei, acuzaţi de procurorii DIICOT de trafic de minori şi spălare de bani, au fost achitaţi definitiv, la finalul anului 2019, de către judecătorii Curţii de Apel Târgu Mureş, deoarece anchetatorii nu au adus nicio probă care să dovedească acuzaţiile aduse.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Se constată că Parchetul nu a adus nicio probă directă din care să rezulte în mod indubitabil activitatea presupus infracţională a acestor inculpaţi. Organele de urmărire penală s-au bazat în susţinerea acuzaţiilor pe probe indirecte de genul «am auzit din presă», «am auzit discutându-se în localitate», «am auzit vorbindu-se la restaurant», «unii ziceau că», probe care nu pot conduce automat la condamnarea unor persoane, cu atât mai mult cu cât acuzele aduse sunt foarte grave“, se arată în motivarea instanţei publicată ieri.

Acuzaţiile nu au fost dovedite în mod direct

Judecătorii instanţei de apel au susţinut, după ce au analizat zecile de volume ale rechizitoriului, că procurorii s-au limitat, spre exemplu, doar în a prelua numele minorilor reţinuţi în Marea Britanie pentru infracţiunile de furt şi să le coreleze cu numele persoanelor cu care au ieşit din ţară. 
„Se constată astfel că organele de urmărire penală s-au limitat la a prelua datele minorilor identificaţi de autorităţile britanice că fiind autorii unor infracţiuni de cerşetorie, furt sau fraudă şi la a identifica persoanele cu care aceşti minori au ieşit din ţară, fără a mai administra prea multe probe care să ateste cu adevărat existenţa infracţiunilor sau vinovăţia inculpaţilor. 

Deşi s-a arătat că inculpaţii ar fi traficat un număr impresionant de minori şi i-ar fi transportat pe aceştia în străinătate în calitate de însoţitor sau şofer, instanţa de apel constată că majoritatea minorilor au călătorit in străinătate (sau au revenit din străinătate) însoţiţi de părinţii acestora. Deşi în rechizitoriu se afirmă în general că inculpaţii i-au transportat în străinătate pe minori, în scopul exploatării acestora, respectiv pentru a-i duce la cerşit sau la furat în ţările din vestul Europei, din probele administrate nu rezultă acest scop“, motivează instanţa. Altfel spus, judecătorii susţin că procurorii nu au făcut decât să identifice minorii prinşi la furat sau cerşit în Marea Britanie, fără a arăta că erau cu adevărat exploataţi, altfel spus, fără a dovedi acuzaţia de trafic de minori.

O anchetă plină de lipsuri

Judecătorii au subliniat faptul că neaudierea persoanelor traficate în cursul urmăririi penale reprezintă un mare neajuns, „întrucât persoanele respective, la momentul arestării inculpaţilor, ar fi putut oferi informaţii relevante legate de infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor”. Potrivit instanţei, majoritatea declaraţiilor luate în cursul urmăririi penale sunt lapidare şi nu dovedesc în vreun fel că inculpaţii s-ar fi constituit într-un grup infracţional organizat sau ar fi transportat minorii în scopul exploatării acestora. 

„Organele de urmărire penală au încercat să demonstreze mai mult cu probe indirecte existenţa infracţiunilor pentru a stopa fenomenul de cerşetorie propagat în străinătate de către o parte din persoanele de etnie rromă. Apreciem însă că vinovăţia inculpaţilor trebuie demonstrată cu probe certe şi concludente, zvonurile publice sau din presă nefiind de ajuns pentru constatarea existenţei unor infracţiuni”, se arată în motivare. 

Judecătorii nu şi-au putut explica lipsa probelor 

În concluziile motivării, judecătorii pur şi simplu nu-şi explică lipsa probelor care să probeze acuzaţiile aduse. „Este greu de înţeles cum anchetatori aparţinând structurii DIICOT - Structura Centrală nu au reuşit să adune informaţii pertinente, utile şi care să dovedească în concret şi fără echivoc cum au ajuns acei minori identificaţi de autorităţile britanice în Anglia, care au fost circumstanţele plecării lor din România, care a fost rolul şi scopul inculpaţilor din acest dosar în drumul copiilor către Anglia, dacă părinţii acestor copii şi-au făcut obligaţii faţă de inculpaţi, în virtutea cărora s-au angajat să-şi trimită copiii în străinătate pentru a fi exploataţi pentru a-şi putea onora acele obligaţii”, scriu judecătorii.

Mai multe asociaţii şi organizaţii non-guvernamentale, precum Freedom House sau Centrul European pentru Educaţie şi Cercetare Juridică, au cerut demisia de onoare sau excluderea din magistratură a procurorului de caz. „Reţelele de trafic de persoane încă funcţionează, toată lumea o ştie, iar multe din victimele acestor reţele sunt încă date dispărute. Au fost foarte multe probe venite din Marea Britanie, înregistrări video, declaraţii sub jurământ, sunt foarte multe dovezi care nu au fost folosite de procurorii români“, a declarat Silvia Tăbuşcă, specialist pe problema traficului de persoane în cadrul Centrului European pentru Educaţie şi Cercetare Juridică.

 „Într-adevăr, într-o ţară civilizată, cu un sistem juridic serios, este «greu de înţeles». La noi, unde infractorii sunt văzuţi la petreceri împreună cu procurorii şi poliţiştii, unde politicienii sunt păziţi de interlopi, unde marile reţele beneficiază de protecţia „gulerelor albe“ etc., este «normal», a comentat cu sarcasm motivarea, într-un mesaj pe Facebook, şi sociologul Gelu Duminică.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: