Cutremur de 4,6 în Vrancea. Este cel mai puternic seism din acest an. Ce trebuie să conţină kit-ul de urgenţă în caz de seism

Un cutremur cu magnitudinea de 4,6 pe Richter a avut loc sâmbătă dimineaţa în Vrancea, potrivit Institutului Naţional de Fizica Pământului (INFP). Acesta este cel mai mare seism, ca magnitudine, produs anul acesta în România.

Cutremurul s-a produs în jurul orei 9.55, la o adâncime de 100 de kilometri. Oraşele cele mai apropiate de epicentrul cutremurului, aflat în judeţul Vrancea, sunt: Focşani (39 de kilometri), Covasna (41 de kilometri) şi Târgu Secuiesc (49 de kilometri).

Trei cutremure s-au produs în cinci ore în zona seismică Vrancea

Pe 22 ianuarie, trei cutremure s-au produs într-un interval de cinci ore, în zona seismică Vrancea. Două dintre ele au avut epicentrul în Buzău.

Cutremurul de 3,2 grade s-a produs la ora 11.00, la adâncimea de 130 de kilometri şi a avut epicentrul în judeţul Buzău. Oraşele cele mai apropiate de epicentrul seismului sunt: Covasna (41 de kilometri), Râmnicu Sărat (47 de kilometri), Focşani (52 de kilometri), Târgu Secuiesc (55 de kilometri) şi Buzău (56 de kilometri).

Tot în judeţul Buzău s-a produs şi cutremurul de 2,6 grade, acesta fiind înregistrat la ora 08.48, la adâncimea de 96 de kilometri. Oraşele apropiate de epicentrul seismului sunt: Râmnicu Sărat (29 de kilometri), Focşani (38 de kilometri), Buzău (45 de kilometri), Mărăşeşti (53 de kilometri) şi Covasna (58 de kilometri).

Cel de-al treilea cutremur, cu magnitudinea de 2,7 grade, s-a produs în judeţul Vrancea, la ora 06.25, la adâncimea de 87 de kilometri. Oraşele apropiate de epicentrul seismului sunt: Covasna (38 de kilometri), Focşani (44 de kilometri), Târgu Secuiesc (49 de kilometri), Râmnicu Sărat (50 de kilometri) şi Mărăşeşti (51 de kilometri).

Seismul din noiembrie 2014, cel mai puternic din ultimii 10 ani

Pe 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simţit şi în Bucureşti şi a fost urmat de mai multe replici, care nu au depăşit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localităţi din judeţul Galaţi. Serviciile de ambulanţă din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcţionarea unor reţele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

Tot în Vrancea, la 6 octombrie 2013 a avut loc un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, fiind atunci cel mai mare din ultimii patru ani.

Raed Arafat: Într-o situaţie de dezastru, sistemul va fi depăşit

Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”, medicul Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), a explicat că părerile specialiştilor cu privire la numărul mare de cutremure care s-au produs în ultima perioadă sunt împărţite. În opinia specialistului, populaţia ar trebui să fie mereu în alertă, pregătită pentru un cutremur.

„Ceea ce trebuie să înţeleagă cetăţenii este că niciodată Bucureştiul nu va confrunta consecinţele unui cutremur de unul singur, ci vom mobiliza resurse din întreaga ţară. Deja am început să pregătim echipe specializate de intervenţie. Spre exemplu, în 2014 a fost autorizată prima echipă de căutare – salvare urbană a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, care a primit autorizaţie de la ONU. Rolul acestei echipe este să instruiască alte echipe din ţară. Scopul nostru este ca în trei-patru ani fiecare judeţ să aibă o echipă pregătită în căutare şi salvare urbană. Evident, pe lângă aceste echipe, vor fi şi unităţi mobile de primiri urgenţe”, a explicat Raed Arafat. 

„Dacă într-un cutremur major structura spitalicească va fi afectată, automat că anumite cazuri vor fi redistribuite către Braşov, Timişoara sau Cluj sau către spitale regionale din afara zonei de pericol, în baza unor planuri care au fost elaborate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Cert e că şansa ca un cutremur să apară există, iar istoria ne învaţă că cel din 1977 a fost unul serios. Prin urmare, ne pregătim. Mai este necesar un sistem de alertare adecvat prin care să ştim că putem transmite mesaje populaţiei şi, bineînţeles, avem nevoie de o capacitate de intervenţie corectă”, a completat fondatorul SMURD.

Kit-ul de urgenţă în caz de cutremur

Asociaţia Habitat for Humanity România susţine că, în cazul unui cutremur, fiecare familie ar trebui să aibă deja un plan de urgenţă. Concret, fiecare membru trebuie ştie ce să facă acasă, la şcoală sau dacă seismul are loc când membrii familiei sunt separaţi unul de celălalt. 

De asemenea, trebuie stabilit un loc de întâlnire în care toţi membri să ştie să ajungă. În plus, este indicat ca o rudă sau un prieten din afara localităţii să poată fi persoană de contact în cazul unui seism. Fiecare membru al familiei trebuie să memoreze numărul de telefon al persoanei cu pricina. 

Pe de altă parte, trebuie să aveţi la îndemână un kit de urgenţă care să fie uşor de transportat. Acesta trebuie şi să conţină:

Apa care este esenţială pentru supravieţuire. Trebuie să aveţi rezervat cel puţin doi litri de apă pentru fiecare persoană. Este recomandat să aveţi sticle mici de plastic care trebuie puse într-un loc răcoros, la întuneric. În cazul în care după cutremur veţi avea acces la apă din alte surse, fierbeţi apa timp de minim 10 minute şi apoi după răcire se poate consuma în siguranţă.

Mâncarea. Alegeţi mâncare care nu trebuie păstrată în frigider, care nu trebuie gătită sau preparată precum conserve de mâncare preparată: fasole fiartă, mazăre, peste, carne, fructe, vegetale, cereale, biscuiţi, lapte pasteurizat, sucuri, cafea, ceai (îmbuteliate), mâncare specială pentru copii sau pentru persoane care necesită un regim special (diabetici). Includeţi în pachet şi un deschizător de conserve.

În cazul în care aveţi animale de companie, nu uitaţi să puneţi deoparte mâncare şi apă şi pentru pentru acestea.  Atât pentru apă, cât şi pentru mâncare, notaţi pe etichetă data cumpărării. Proviziile trebuie înlocuite la fiecare câteva luni, în funcţie de data expirării produselor.

Ce mai trebuie să conţină kitul:

Saci de dormit, pulover şi şosete călduroase, tricouri, pelerină de ploaie.

Trusă de prim ajutor (medicamente: analgezice, antiseptice). Dacă în familia dumneavoastră sunt persoane care au nevoie de medicamente speciale sau urmează un tratament, includeţi medicamentele în trusă. De asemenea, trebuie să adăugaţi şi rolă de faşă, bandaj sau pansamente la plic, prosoape şi săpun.

Fluier cu care să puteţi cere ajutor.

Radio şi baterii de rezervă (înlocuiţi bateriile de rezervă la fiecare 12 luni)

Lanterne şi baterii de rezervă (1 lanternă / persoană). Păstraţi-le lângă pat, în maşină şi la locul de muncă (împreună cu baterii de rezervă).

De asemenea, specialiştii recomandă ca în geanta de urgenţă să puneţi actele familiei sau copii, depozitate în pungi de plastic care se închid ermetic.

- testamente, poliţe de asigurare, contracte, acţiuni

- paşaportul, actele de identitate, carnetul de sănătate

- bani lichizi, monezi

- actele conturilor din bănci

- certificate de naştere, de căsătorie

- numere de telefon importante

Pe aceeaşi temă:

INTERVIU Doctorul Raed Arafat: „Într-o situaţie de dezastru, sistemul va fi depăşit. Cine crede contrariul, greşeşte”

Activitatea seismică intensă din ultimele luni nu îi sperie pe specialişti, care spun că micile cutremure care au avut loc anul acesta în România nu prezintă un pericol imediat pentru ţara noastră. Însă în cazul unui seism puternic, sistemul medical bucureştean nu va putea face faţă unui dezastru.