Curtea Supremă, despre Sebastian Ghiţă: „A dovedit o lipsă totală de respect faţă de autoritatea judiciară şi faţă de dispoziţiile date de aceasta”
0
Fostul deputat PSD, Sebastian Ghiţă, a ignorat cu rea credinţă obligaţiile impuse de procurorii DNA, în cadrul măsurii de control judiciar pe cauţiune. Astfel, fostul parlamentar se sustrage de la judecată. Acesta este unul dintre motivele pentru care Curtea a dispus emiterea unui mandate de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă.
„În prezenta cauză, motivele ce impun arestarea preventivă a inculpatului ţin de pericolul social al faptelor comise de acesta, dar mai ales de reaua sa credinţă, concretizată prin ignorarea cu bună ştiinţă a obligaţiilor impuse prin controlul judiciar pe cauţiune. În acelaşi timp, instanţa apreciază că, în speţă, măsura arestării preventive este necesară pentru realizarea unuia din scopurile prevăzute de art.202 alin. 1 Cod procedură penală, respectiv buna desfăşurare a procesului penal şi împiedicarea inculpatului de a se mai sustrage de la judecată”, arată Curtea Supremă, în motivarea mandatului emis în lipsă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiţă.
Judecat alături de poliţişti şi procurori
Decizia a fost luată în dosarul în care fostul parlamentar este judecat pentru fapte de corupţie, alături de foşti şefi de Parchet şi Poliţie din Prahova, urmând să fie pus în aplicare când fostul deputat va fi găsit, acesta fiind dispărut din 21 decembrie 2016. Instanţa supremă a emis, marţi, un mandat european de arestare pe numele lui Sebastian Ghiţă, omul de afaceri urmând să fie dat în urmărire internaţională, prin Interpol.
Potrivit magistraţilor, Ghiţă şi-a încălcat obligaţiile fixate prin intermediul măsurii controlului judiciar, întrucât deşi avea obligaţia, potrivit ordonanţei procurorului din data de 31 martie 2016, de a se prezenta la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova, Biroul Supravegheri Judiciare, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat, nu s-a prezentat la datele stabilite, respective la data de 29 decembrie 2016 şi la data de 03 ianuarie 2017, „fără a anunţa dacă se află într-o imposibilitate obiectivă de prezentare”.
„Reaua-credinţă este prezumată în sarcina inculpatului, atât timp cât acesta nu a prezentat personal sau prin apărători o justificare plauzibilă pentru această lipsă”, mai arată Curtea Supremă.
Căutat acasă şi pe telefon
Mai mult, astfel cum rezultă din procesele verbale întocmite de procurorii DNA, la data de 29 decembrie 2016 şi la data 03 ianuarie 2017, Ghiţă a fost căutat la domiciliul său, însă la acea adresă nu a fost găsit şi de asemenea, a fost contactat telefonic la numărul de telefon, însă acesta avea telefonul închis.
„Din probatoriile administrate în cauză privind nerespectarea obligaţiilor impuse de procuror, precum şi în raport de conduita procesuală a inculpatului, rezultă faptul că acesta nu şi-a îndreptat în niciun mod comportamentul, deşi a beneficiat de clemenţa instanţei, (prin încheierea din data de 16 decembrie 2016 a
fost admisă cererea inculpatului de părăsire a teritoriului ţării, fără încuviinţarea organului judiciar), şi i s-a atras atenţia asupra consecinţelor nerespectării obligaţiilor impuse, totuşi inculpatul în mod repetat a încălcat cu rea-credinţă obligaţia de a se prezenta la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova potrivit programului de supraveghere”, mai arată Curtea Supremă.
Dosarele lui Sebastian Ghiţă
Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în două dosare penale. Unul dintre acestea în care, alături de Ghiţă, sunt acuzaţi şi foştii şefi ai Parchetului Curţii de Apel Ploieşti Liviu Tudose şi Aurelian Mihăilă, fostul şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova Viorel Dosaru şi fostul şef al Direcţiei Generale Anticorupţie Prahova Constantin Ispas se află pe rolul instanţei supreme.
În acest dosar, Sebastian Ghiţă este acuzat de dare de mită, cumpărare de influenţă, şantaj, spălare de bani, folosirea de informaţii nepublice sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, precum şi pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
În aprilie 2016, procurorii DNA Ploieşti au admis cererea lui Sebastian Ghiţă de constituire a cauţiunii în limita sumei de 59.417.133 lei, după ce acesta a depus garanţii reale imobiliare şi mobiliare asupra mai multor bunuri imobile, bunuri mobile reprezentând echipamente ce aparţin unei societăţi comerciale şi opere de artă, toate în valoare de 86.652.513,50 lei.
În cel de-al doilea dosar, aflat tot pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Sebastian Ghiţă este judecat alături de fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu. Ghiţă este acuzat că i-a dat lui Bădescu o casă pentru a primi finanţare de la bugetul local pentru asociaţia Basket Club Asesoft.
Urmărit penal în alte două cazuri
De asemenea, Sebastian Ghiţă este urmărit penal în alte două dosare de corupţie, respectiv cel privind vizita fostului premier britanic Tony Blair în România în 2012 şi cel în care cumnatul fostului premier Ponta Iulian Herţanu este acuzat de fraude cu fonduri europene şi alte infracţiuni, în acesta din urmă fiind cercetaţi şi fostul şef al CJ Prahova Mircea Cosma, precum şi fiul acestuia Vlad Cosma.
Faptele din speţa „Tracia-Asesoft”, prescrise
Sebastian Ghiţă a mai fost cercetat în dosarul „Tracia - Asesoft”. La începutul lunii martie, judecarea dosarului ”Tracia - Asesoft” în care Sebastian Ghiţă şi alte opt persoane au fost acuzaţi de înşelăciune în legătură cu tranzacţii petroliere prin care au produs un prejudiciu de 200.000 de lei a încetat ca urmare a prescripţiei.
Sebastian Ghiţă a rămas fără imunitate după ce mandatul său de deputat a încetat în decembrie, după alegerile parlamentare. Ghiţă a fost deputat între 2012 şi 2016. În acest an, el a candidat pentru un nou mandat de parlamentar din partea PRU, însă acest partid nu a trecut pragul electoral, astfel că nu a intrat în Parlament.
Se încarcă comentariile...
