Cum sunt puşi în libertate hoţii şi spărgătorii: şpilul „înţelegerii“ cu victima

Cum sunt puşi în libertate hoţii şi spărgătorii: şpilul „înţelegerii“ cu victima

Introdusă în urmă cu şase ani în Codul penal, posibilitatea de înţelegere a hoţilor cu victimele lor are ca efect imediat reducerea cu două treimi a numărului borfaşilor care ajung la închisoare, dar aduce şi o consecinţă colaterală, traumatizarea repetată a victimelor acestor infracţiuni şi cheltuirea în zadar a banilor publici.

Concret, conform liderul Federaţiei Naţionale a Poliţiştilor SED LEX, Florin Vîlnei, din 2013, de când s-a introdus posibilitatea împăcării pentru infracţiunea de furt calificat, infractorii au exersat metode agresive prin care, practic, smulg împăcarea de la victimele lor. „De exemplu, după depunerea plângerii victimele se trezesc că au toată ziua în faţa porţii indivizi dubioşi care inspiră frică. Sunt supuse unor presiuni fantastice. Pe bună dreptate, după o perioadă de timp, victimele hoţilor se panichează şi este momentul în care apar indivizi relativ cunoscuţi care trasmit că ar fi mai bine să se împace cu hoţul. Mesajul este transmis repetat de mai multe persoane până îşi face efectul. Totuşi, dacă plângerea nu este retrasă, se trece la nivelul doi, la ameninţări mai făţişe. Acestea au, în aproape toate cazurile, efectul scontat”, atrage atenţia Florin Vîlnei. 
 

Victima poate fi ameninţată chiar şi de hoţ

 
La rândul său, Dumitru Coarnă, preşedinte Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), a explicat că, în principiu, victima este ameninţată de rudele sau prietenii infractorului. „Nu de puţine ori, însă, ameninţările sunt făcute direct de infractori pentru că aceştia nu sunt arestaţi preventiv pe motiv că există posibilitatea împăcării cu victima”, explică Dumitru Coarnă. 
 
Dacă plângerea nu este retrasă, se trece la nivelul doi, la ameninţări mai făţişe. Acestea au, în aproape toate cazurile, efectul scontat
Florin Vîlnei - Liderul Federaţiei Naţionale a Poliţiştilor SED LEX
 
Un astfel de caz a avut loc, relativ recent, în judeţul Neamţ. După ce au fost furaţi de peste 10.000 de lei, doi soţi pensionari au depus plângere la Poliţie, iar hoţii au fost prinşi surprinzător de repede. Poliţiştii au mers la sigur pentru că hoţii erau cunoscuţi, iar metoda de operare devenise un şablon. Cei trei borfaş aui fost reţinuţi, dar în câteva ore au fost eliberaţi după ce pensionarii s-au prezentat la secţie şi şi-au retras plângerea. Verificările ulterioare au scos la iveală însă că retragerea plângerii a venit după ce alţi trei indivizi, cunoştinţe cu hoţii, au venit peste bătrâni şi i-au convins să renunţe la plângere. 
 

Metoda negocierii procentelor din pradă

 
Spărgătorii cu experienţă mai au şi o metodă de a ajunge la înţelegere cu victimele lor. „Hoţii profesionişti îşi angajează din timp avocaţi. Atunci când infractorii cad pe mâna poliţiei, aparătorii intră pe fir şi abordează victima. De obicei această acţiune se face după ce avocatul participă la audierea oficială. Cu tupeu, se poartă negocieri dure, iar victimelor li se oferă între 50 şi 70 la sută din valoarea bunurilor ce i-au fost furate. Cum păgubitului i se explică, în mod repetat, faptul că hoţul nu are proprietăţi şi că dacă acesta intră în puşcărie prejudiciul nu va fi recuperat, în final, partea vătămată acceptă târgul şi retrage plângerea. În plus, aceşti hoţi profesionişti au, de obicei, zeci de furturi la activ şi numai patru sau cinci sunt probate. Chiar dacă dă toată paguba în cazurile probate, <<balanţa contabilă>> tot pozitivă rămâne”, susţine sindicalistul. 
 
Cosmin Andreica susţine că această prevedere din Codul penal aduce şi o frustrare în rândul poliţiştilor. „Se alocă resurse importante, atât bani cât şi oameni, pentru prinderea autorilor după care ne trezim că aceştia sunt lăsaţi liberi după înţelegerea cu victimele. Ce tragere de inimă să mai ai ca să cercetezi astfel de fapte?”, s-a întrebat în final liderul sindicatului Europol. 
 

Fenomenul în cifre şi  demersul Parchetului General

 
Fenomenul a ajuns la un asemenea nivel încât, recent, Parchetul General a cerut sprijin din partea Ministerului Justiţiei pentru modificarea legislaţiei în ceea ce priveşte infracţiunea de furt calificat. În analiza magistraţilor, numărul mare de cauze clasate prin împăcarea părţilor şi retragerea plângerilor „scade fermitatea cu care sistemul judiciar poate răspunde la acest fenomen”.
 
Potrivit datelor statistice procesate de procurori privind infracţiunea de furt calificat, numai în prima jumătate a acestui an, la nivelul întregii ţări, s-au adoptat soluţii de clasare într-un număr de 3932 dosare prin împăcarea părţilor, iar în alte 604 prin retragerea plângerii prealabile. Astfel numărul  inculpaţilor trimişi în faţa judecătorilor în aceeaşi perioadă a ajuns la numai  2871.
 
„Cunoscând că acţiunea de urmărire penală a statului va fi împiedicată de împăcare, persoana în cauză este efectiv încurajată să comită fapta întrucât riscul de a suporta o sancţiune este mult redus. Printr-o astfel de măsură se încurajează comiterea faptelor de furt prin modalităţile descrise anterior cu consecinţe negative în ceea ce priveşte siguranţa persoanelor. Trebuie avut în vedere că în momentul în care autorul este surprins de partea vătămată în timpul comiterii faptei, pentru asigurarea scăpării acesta poate folosi violenţă, fapt de natură a conduce în final la rănirea victimei infracţiunii de furt sau chiar a uciderii acesteia, putând, constitui, astfel, germenii marii infracţionalităţi (tâlhărie, omor)”, se arată în analiza Parchetului General.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: