Confuziile create de noua Secţie pentru investigarea infracţiunilor în Justiţie

Confuziile create de noua Secţie pentru investigarea infracţiunilor în Justiţie

Imagine de arhivă

După înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor în Justiţie (SIIJ), judecătorii s-au lovit de dilema reprezentării acuzării în instanţele de judecată.

Ştiri pe aceeaşi temă

Concret, în dosarele în sunt implicaţi magistraţi, anchetele au fost făcute până acum de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi tot aceştia sunt cei care le-au şi susţinut în instanţă, însă odată cu înfiinţarea noii secţii şi cu transferul acestor dosare către SIIJ, nu este clar care procurori ar trebui să susţină în instanţă acuzarea.

Astfel, odată cu operaţionalizarea noi Secţii, în data de 23 octombrie 2018, noile dispoziţii au fost interpretate diferit chiar şi de către judecătorii Curţii Supreme. În unele cazuri, judecătorii au considerat că atunci când e vorba de anchete făcute de DNA, tot un procuror anticorupţie trebuie să susţină, până la finalul procesului, acuzaţiile. Pe de altă parte, alte complete au aplicat de îndată regulile introduse odată cu înfiinţarea secţiei speciale şi au cerut ca acuzarea să fie reprezentată de procurorii Parchetului General.

Primele astfel de probleme au apărut la începutul lunii noiembrie când, într-un dosar aflat pe rolul instanţei supreme, avocatul magistratului implicat în dosar a contestat competenţa procurorului DNA de a îndeplini rolul de procuror de şedinţă. Reprezentantul DNA a explicat în faţa instanţei că procurorul general al României a stabilit ca în dosarele în care sunt implicaţi magistraţi şi ale căror rechizitorii au fost realizate de DNA, procurorii de şedinţă să fie tot cei din cadrul Direcţiei. 

În condiţiile în care au existat soluţii diferite în speţe similare, problema a trebuit să fie tranşată într-o şedinţă specială a Curţii Supreme. În condiţiile în care SIIJ are încă, până la 10 ianuarie, o conducere interimară şi doar 5 procurori de execuţie, magistraţii Curţii Supreme au hotărât ca în cauzele de competenţa Secţiei, în care urmărirea penală s-a efectuat de către Direcţia Naţională Anticorupţie, participarea în şedinţele de judecată să fie asigurată de procurori din cadrul DNA.

SIIJ a devenit operaţională în octombrie 2018, prin adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă, în condiţiile în care prin intrarea în vigoarea a Legilor Justiţiei, DNA-ul îşi pierdea competenţa de a investiga infracţiunile comise de magistraţi. Consiliul Superior al Magistraturii urmează să desemneze, pe 10 ianuarie, şefia noii Secţii, a cărei conducere interimară a fost asigurată de procurorul Florena Esther Sterschi. 

Alături de Sterschi, care a anunţat că doreşte transformarea SIIJ în direcţie după modelul DNA, mai candidează şi Gheorghe Stan, în prezent inspector-şef adjunct la Inspecţia Judiciară. Acesta din urmă a susţinut, în proiectul său de candidat, că a fost pus „un accent exagerat pe lupta anticorupţie”, şi că „independenţa procurorilor trebuie înţeleasă prin raportarea la principiul controlului ierarhic”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: