Bilanţ: 3 ani după Colectiv şi NIMIC. Lista problemelor nerezolvate

Bilanţ: 3 ani după Colectiv şi NIMIC. Lista problemelor nerezolvate

La 3 ani de la tragedia din Colectiv, soldată cu 64 de morţi şi aproape 200 de răniţi, vinovaţii pentru suferinţa uriaşă nu au fost încă pedepsiţi

La trei ani de la tragedia din Colectiv, România nu mai are bancă de piele, copiii merg în continuare în şcoli fără autorizaţii de la pompieri, tinerii în cluburi care stau să se prăbuşească, spitalele sunt bântuite de aceleaşi infecţii mortale, iar în marile oraşe se construieşte haotic.

Ştiri pe aceeaşi temă

La 3 ani de la tragedia din Colectiv, soldată cu 64 de morţi şi aproape 200 de răniţi, vinovaţii pentru suferinţa uriaşă nu au fost încă pedepsiţi, în continuare mii de clădiri funcţionează fără autorizaţie de incendiu, iar spitalele româneşti sunt încă bântuite de infecţii. La fel de revoltător este că, după 3 ani, pe un geam al clădirii Pionierul, în care se afla Clubul Colectiv, tronează un anunţ scris pe o bucată de hârtie: „Acest spaţiu funcţionează fără autorizaţie de incendiu“.

Nicio schimbare

„De 3 ani, nu s-a schimbat nimic. Dimpotrivă, lucrurile au luat-o pe o pantă descendentă. Unii realizează greşelile pe care le-au făcut din incompetenţă, iar acum încep să dea vina unii pe alţii. Procesul a reînceput cu un nou judecător, iar la termenul trecut cei de la IGSU au invocat în instanţă că nu este numai vina lor şi au cerut o anchetă în spitale, pe infecţiile nosocomiale. Până acum, totul era ascuns sub preş“, a declarat, pentru „Adevărul“, Jean Chelba, unul dintre fondatorii asociaţiei Colectiv GtG3010, al cărui fiu a pierit în tragedie.

Potrivit acestuia, autorităţile nu au tras învăţăminte din tragedie şi în continuare este tolerată funcţionarea unor clădiri fără autorizaţie de la pompieri, inclusiv clădirile care adăpostesc instituţii ale statului. „Pentru tot ce se întâmplă, afirm cu tărie că noi suntem de vină, pentru că acceptăm lucruri de neacceptat. Acceptăm să ne conducă politicieni corupţi, acceptăm să fim minţiţi, acceptăm să închidem ochii la orice. În continuare avem clădiri care funcţionează ilegal, fără avizul pompierilor. Nicio clădire guvernamentală nu are autorizaţie de incendiu. De 3 ani încoace s-au tot dat păsuiri pentru încălcarea legii, iar stabilimentele au fost lăsate să funcţioneze pe propria răspundere“, atrage atenţia fondatorul Asociaţiei Colectiv.

Pericolul din spatele zidurilor

În ultimii trei ani, au fost emise peste 8.400 de avize şi autorizaţii la cluburi şi alte obiective cu aflux de persoane. Doar 117 obiective au fost închise de pompieri, iar alte aproape 350 şi-au suspendat activitatea. Este însă mult prea puţin, iar pericolul pândeşte în spatele zidurilor. De exemplu, în Centrul Istoric din Capitală, una dintre cele mai aglomerate zone din ţară, încă funcţionează localuri care nu au avize sau autorizaţii de securitate la incendiu. La toate astea se adaugă şi degradarea vizibilă a clădirilor. Culmea, inclusiv Poliţia Locală din Centrul Istoric funcţionează într-o clădire ale cărei balcoane sunt într-o stare avansată de degradare.

Nici clădirile noi nu sunt lipsite de pericole. În continuare, unii dezvoltatori omit să obţină autorizaţiile de la pompieri. Viaţa locatarilor este pusă în pericol, aşa cum s-a întâmplat în cazul incendiului din sectorul 5, de la începutul lunii septembrie, care a transformat în scrum un bloc întreg.

Legea nu este respectată

De cealaltă parte, autorităţile se plâng că legea nu este respectată. Doar în acest an, au fost date amenzi în valoare de peste 320.000 de lei pentru nerespectarea legislaţiei privind securitatea la incendiu.

Secretarul de stat în MAI Raed Arafat afirmă că evitarea unei noi tragedii de felul celei din clubul Colectiv depinde de administratorii şi patronii localurilor.

„Din punct de vedere al incendiilor, ce s-a făcut în ultimii trei ani diminuează riscul ca situaţia să se repete.  Oricât am face noi legi, dacă  în capul cuiva este să încalce legea şi să nu respecte prevederile, riscul este acolo. Nu poţi să pui un pompier lângă fiecare locaţie şi un poliţist lângă fiecare,  să nu fure. Asta depinde de oameni“ a precizat Raed Arafat.

Sistemul sanitar, la pământ

Nici în sistemul sanitar românesc situaţia nu s-a îmbunătăţit. Dimpotrivă, spitalele colcăie în infecţii intraspitaliceşti. Iar asta o arată inclusiv ultimele statistici ale Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), conform căruia dacă în 2005 numărul infecţiilor dobândite în spitale era de 10.827, la nivelul anului 2017, numărul acestora aproape că s-a dublat. Asta şi pentru că medicii au fost încurajaţi să nu le mai ascundă sub preş. Cu toate acestea, autorităţile nu au luat niciun fel de măsuri concrete pentru a veni de hac infecţiilor nosocomiale.

„Mie mi se pare că nu s-a schimbat nimic în bine. Dacă sunt schimbări, ele sunt în rău. Nu mai avem bancă de piele. S-a desfiinţat fără să ştim. Un mare ars fără bancă de piele e ca şi mort. Pentru că acela e bandajul care îl ţine în viaţă. Am impresia că mergem în regres în loc să învăţam ceva din tragedia asta”, a explicat, pentru „Adevărul”, Adina Apostol, supravieţuitoare a incendiului de la Colectiv.

Tânăra încă merge în Belgia pentru a face operaţiile necesare, tratamentul său fiind asigurat de stat până în 2018. Este uimită de condiţiile de acolo şi spune că nu ştie dacă cele 11 paturi destinate marilor arşi, de la noi din ţară, ar fi conforme, chiar dacă ele arată bine.

„O cameră de terapie intensivă de mari arşi este foarte curată. Apoi, pe mine mă puneau într-o cadă care era prevăzută cu un fel de targă şi aşa mă spălau, iar apa curgea în cadă, nu rămânea nimic pe tine”, a completat Adina Apostol.

Fără bancă de piele în România

Faptul că sistemul nu ar putea face faţă unui nou Colectiv îl recunoaşte, la trei ani de la tragedie, chiar ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea. „În urmă cu doi ani de zile, banca de piele de la spitalul Grigore Alexandrescu a primit un plan de conformare, având în vedere că era mai mult o improvizaţie. În doi ani nu s-a întâmplat nimic, astfel încât acestei bănci i-a fost suspendată activitatea. Nicio ţară din Europa nu poate să trateze un număr atât de mare de victime cum au fost la Colectiv, cu siguranţă trebuie să apelăm la ajutor extern”, a declarat chiar ieri oficialul.

Singura şansă a pacienţilor cu arsuri este ca ei să fie trimişi în străinătate, ceea ce s-a şi întâmplat în ultima perioadă. O schimbare care s-a produs e faptul că, cel puţin pe hârtie, spitalele au acum planuri albe, care se activează în caz de urgenţe.

Tergiversări în instanţă

Procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă au trimis în instanţă dosarul Colectiv încă din aprilie 2016. Cu toate acestea, judecata acestui proces este departe de a se finaliza. Fostul edil al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, patronii Colectiv şi ai firmei de artificii şi pompierii care nu şi-au îndeplinit sarcinile de autorizare a clubului vor fi judecaţi într-un singur dosar, aflat la Tribunalul Bucureşti.

Procesul a început pe fond abia în mai 2017, însă a fost amânat de mai multe ori din motive procedurale. În iulie 2018, judecătorul Valeriu Mihai Terceanu care avea dosarul pe rol, s-a pensionat, aşa că procesul s-a reluat aproape de la zero.

Procurorii continuă cercetările într-un dosar disjuns, faţă de artificierul Marian Moise, pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală. Ancheta în cazul său a început mai târziu pentru că acesta a fost rănit în urma incendiului.

 

 

citeste totul despre: