"Bucovina este o regiune unică care poate servi ca un exemplu de consens etnic. Aici locuiesc oameni de diferite naţionalităţi, care vorbesc diferite limbi, care au poate şi religii diferite, dar sunt cetăţeni ai Ucrainei" a spus Poroşenko în limba română, într-un ropot de aplauze venit din Sala de Marmură a Universităţii Naţionale din Cernăuţi. Cu toţii suntem membri ai marilor naţiuni politice europene, a încercat să conchidă Poroşenko.

Deşi este primul discurs public în limba română a lui Poroşenko, nu este nicio surpriză, având în vedere faptul că el s-a născut în Bolgrad, localitate din sudul Basarabiei, aflată astăzi la graniţa cu Republica Moldova, care în perioada interbelică s-a aflat în componenţa României. Prima dată când Poroşenko demonstrat că ştie limba română a fost în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 26 iunie, când a ţinut să îi mulţumească deputatului Valeriu Ghileţchi de la Chişinău.

Poroşenko şi-a continuat apoi discursul în limba ucraineană: "Doresc să mulţumesc statului rus, pentru că a făcut să fim uniţi. Acum nu mai e nevoie să facem dezbateri pentru a alege în ce limbă să vorbim. Ori cu o limbă, ori cu alta, soldaţii noştri îşi apără Patria", a zis Poroşenko. "Sunt bucuros de faptul că, în urma unui sondaj 70 la sută dintre intervievaţi îşi doresc ca elevii din şcoli să înveţe ca limbă străină, engleza. Acest lucru s-a schimbat în numai patru luni, dar nimeni nu credea în acest lucru. Oriunde mergi în lume, trebuie să cunoşti şi alte limbi chiar ca să te poţi descurca", a adăugat el.

  Comunitatea românilor din Ucraina, ameninţată de avântul naţionaliştilor ucraineni

Discursul în limba română a lui Poroşenko vine pe fondul unei politici agresive de deznaţionalizare, continuată de statatul vecin după destrămarea Uniunii Sovietice. Localizaţi în trei regiuni mari (sudul Basarabiei - Bugeac, nordul Bucovinei şi Transcarpatia- Maramureşul istoric), românii din Ucraina au fost separaţi artificial de către Kiev în români şi moldoveni.

Va reuşi Petro Poroşenko, ales preşedinte pe 25 mai, şi blocul său electoral, favorit în alegerile de duminică, să stăvilească tendinţele discriminatorii ale forţelor naţionaliste, manifestate şi mai abitir în tmpul guvernării Iuskenko-Timosenko sau va continua falsa propagare a tezelor staliniste, susţinute şi de unele marionete moscovite de la Chişinău?

Va reintra limba română şi toate drepturile minorităţilor(şcoli, universitate, presă, biserică etc) în vigoare, dacă nu ca un lucru normal, măcar ca o recompensă pentru susţinerea pe care România a dovedit-o în timpul agresiunii ruseşti din estul Ucrainei şi pentru sacrificiul uman făcut de soldaţii etnici români participanţi la conflict?

Vom mai asista la cazuri de români din cele două state româneşti, cu precădere jurnalişti, cu interdicţie de a intra în Ucraina, puse de către SBU(serviciul secret de la Kiev) sau va fi Ucraina parte a marilor naţiuni politice europene, cum proclamă în discursul ţinut la Cernăuţi preşedintele Poroşenko?

Sunt întrebări care trebuie să ne facă să fim şi mai atenţi la scrutinul parlamentar din Ucraina precum şi la evoluţia următoare din regiune, inclusiv reunirea cu Republica Moldova...