INFOGRAFIE 10.000 de biciclişti îi cer demisia lui Oprescu: „Vrem un Bucureşti pentru Oameni“. Traseul marşului de sâmbătă

INFOGRAFIE 10.000 de biciclişti îi cer demisia lui Oprescu: „Vrem un Bucureşti pentru Oameni“. Traseul marşului de sâmbătă

Peste 10.000 de biciclişti vor protesta sâmbătă FOTO Mediafax

Bicicliştii din Capitală vor organiza, sâmbătă, un protest de amploare prin care cer piste pe şosea şi acuză Primăria că a aruncat pe fereastră 11 milioane de euro pentru 122 de kilometri de pistă ilegală

Ştiri pe aceeaşi temă

Comunitatea Bicicliştilor din Bucureşti (CBB) împreună cu Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ din România (OPTAR) organizează, sâmbătă, un protest de amploare ce se va întinde pe circa 18 kilometri, traversând centrul oraşului. Adunarea se va face de la ora 14.30 în Parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle. Protestatarii vor milita pentru marcarea benzilor care semnalează accesul bicicliştilor pe carosabil şi vor cere demisia primarului Sorin Oprescu pentru lipsa de acţiuni eficiente în cei cinci ani de mandat. „Domnul Oprescu a afirmat că vrea referendum pentru a afla opinia oamenilor. Noi vom ieşi în stradă pentru a spune clar: «Vrem piste pe şosea! Vrem un Bucureşti pentru oameni!» Iar dacă vom fi ignoraţi, vom ieşi din nou în stradă. Mai mulţi şi mai hotărâţi!“, a spus Marius Scarlat, membru fondator OPTAR.

La manifestaţie sunt aşteptaţi circa 10.000 de oameni, dar şi o parte dintre cei care protestează încă de pe 1 septembrie faţă de proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană. „Ne vom solidariza cu ei, mai ales că, printre noi, sunt destul de mulţi biciclişti. Încă ne organizăm, sigur le vom promova acţiunea“, a declarat, pentru „Adevărul“, Mihail Bumbeş, unul dintre reprezentanţii protestatarilor din Piaţa Universităţii.

MARŞ NEAUTORIZAT

Organizatorii au notificat marşul la Primăria Capitalei încă de pe 9 iulie, însă reprezentanţii Comisiei pentru Aprobarea Adunărilor Publice nu şi-au dat aprobarea. „În urma analizării cererii şi ţinând seama de faptul că, în perioada solicitată (21 septembrie 2013), în unele zone aflate pe traseul marşului existau deja aprobări pentru alte evenimente, conform legii, Comisia a apreciat că evenimentul nu se poate desfăşura. În consecinţă, membrii Comisiei au propus desfăşurarea evenimentului într-o altă locaţie, propunere refuzată de reprezentantul OPTAR“, se justifică Primăria Capitalei.

Reprezentanţii bicicliştilor au declarat însă că nu vor renunţa la acţiune şi că legea prevede doar notificarea autorităţilor. „Probabil vor exista presiuni, ne aşteptăm la abuzuri. Noi vrem să ajungem pe Podul Basarab, iar acest lucru nu a fost acceptat de unul dintre membrii Comisiei care a spus că el vrea să meargă cu maşina la acea oră“, au declarat reprezentanţii OPTAR.

De asemenea, organizatorii marşului de sâmbătă au făcut notificări pentru proteste similare până în 2020. Următorul marş de amploare după cel de pe 21 septembrie ar fi în primăvară, când sunt aşteptaţi 20.000 de oameni.

PISTE NEFUNCŢIONALE

Primăria Capitalei a plătit cel puţin 11 milioane de euro, în perioda 2008-2010, pentru construirea unor piste de biciclete, dar care s-au dovedit a fi inutile oprindu-se în pomi sau în chioşcurile de ziare. Practic, dintre cei circa 122 de kilometri de piste, doar două mai sunt funcţionale, restul fiind desfiinţate de Poliţia Rutieră după ce a constatat că nu sunt viabile.

În luna martie, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Străzilor, Carmen Dincă, susţinea că se are în vedere redeschiderea acestor piste în scurt timp. La trei zile, Sorin Opres¬cu a confirmat refacerea pistele de pe trotuar, dar a refuzat ideea amplasării acestora pe carosabil. „Nu am curajul să le fac pe carosabil. Nu vreau să stau să număr morţii. Am să repar însă pistele care au în mijloc staţii RATB sau copaci. Eu, personal, nu am curajul să le cobor pe carosabil“, a declarat Oprescu, în martie. Pistele de biciclete din Bucureşti sunt în continuare nefuncţionale, iar Administraţia Străzilor nu a răspuns, până la ora închiderii ediţiei, solicitării „Adevărul“ cu privire la planurile de dezvoltare a infrastructurii pentru biciclete.

PISTA LUI CEAUŞESCU

Transportul pe bicicletă este o dorinţă veche a bucureştenilor, o demonstrează chiar intenţia autorităţilor comuniste de a construi piste în acest scop. Călin Ştefănescu, angajat până de curând al Direcţiei Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei, susţine că există încă rămăşiţe ale unei piste dezafectate, construită înainte de Revoluţie, care se întindea de-a lungul Şoselei Colentina între străzile Ziduri Moşi şi Doamna Ghica.

Dezastru şi la Iaşi, şi la Timişoara

Iaşi. Municipalitatea ieşeană a amenajat trei tronsoane pentru circulaţia bicicliştilor, de aproximativ 20 de kilometri. Singurul care se apropie de standardele moderne este cel din cartierul Copou, inaugurat la începutul lunii septembrie. Celelalte două, din zona Tudor Vladimirescu şi Splai Bahlui, sunt trasate în mijlocul trotuarelor cu pavele, sunt întrerupte în multe locuri de staţiile de autobuz sau de totemuri publicitare.

Timişoara. Primele piste de biciclete au apărut în Timişoara acum mai bine de cinci ani. În prezent, Primăria Timişoara se laudă cu 70 de kilometri de astfel de piste, însă doar o parte pot fi consideraţi ideali. Bicicliştii timişoreni se plâng de pistele terminate în tufişuri sau întrerupte de stâlpi sau de bordurile înalte. Altfel, bănăţenii pregătesc un proiect inedit. Cezar Pădurariu, Vali Silaghi

Proiecte reuşite în ţară

Sibiu. Amenajarea pistelor pentru biciclete din Sibiu a început în anul 2009, iar până în prezent au fost marcaţi pe marginea părţii carosabile aproape 60 de kilometri de piste care leagă cartierele Sibiului de centru, dar şi cartierele între ele. Costurile au ajuns la două milioane de lei. Prima pistă de biciclete pentru agrement a fost făcută în Parcul Tubarin, în 2007.

Râmnicu Vâlcea.În perioada 2010-2011 au fost amenajate mai multe piste pentru biciclişti pe trei bulevarde din oraş, însumând 12 kilometri. Patru kilometri de pistă sunt pe cea mai circulată arteră, care traversează oraşul de la nord la sud. Pentru că au o lăţime de doar 90 de centimetri, puţin râmniceni se încumetă să meargă cu bicicleta pe aceste piste de teamă să nu fie acroşaţi de autoturismele aflate în trafic. Ramona Găină, Irina Rîpan

Cum se promovează bicicleta la Viena

În prezent, între 5 şi 6 procente din locuitorii capitalei Austriei folosesc bicicletele ca mijloc de transport alternativ. Municipalitatea vieneză, care încă din 2003 lucrează la dezvoltarea acestei comunităţi, şi-a propus ca până în 2015 să dubleze procentul. Şi nu oricum. Specialiştii din cadrul Primăriei, unde a fost înfiinţată chiar o agenţie în acest scop, au un set complet de strategii care nu se limitează doar la a crea piste, ci îşi doresc implementarea conceptului de a merge pe bicicletă. „Am declarat anul 2013 «Anul bicicletei» la Viena şi lucrăm totodată la numeroase măsuri noi privitoare la infrastructura necesară mersului pe bicicletă“, a declarat viceprimarul Vienei, Maria Vassilakou.

În Viena a fost înfiinţat chiar un serviciu public de unde oricine îşi poate închiria o bicicletă, la orice colţ de stradă sau gură de metrou existând aşa-numitele parcări velo. Acest serviciu dispune de peste 100 de terminale de închiriere şi oferă 1.200 de biciclete.

Spaţii special destinate bicicliştilor, cafenele sau magazine, piste cu prioritate pe şosea, piste pe trotuar, semafoare speciale şi campanii de informare îndreptate către cei care nu folosesc bicicleta. Toate acestea fac parte din planul municipalităţii vienze. „În strategia de dezvoltare a comunităţii bicicliştilor ne propunem să le explicăm celor ce nu merg cu bicicleta care sunt beneficiile acestui mijloc de transport. Vrem să-i convingem că simplul fapt că alţii o fac le aduce şi lor mai multe beneficii. Şi, în al doilea rând, bicicleta înseamnă distracţie, de aceea organizăm evenimente speciale“, a declarat Maria Vassilakou.

Pe aceeaşi temă:

Cum trăieşte Bucureştiul evenimentul european „săptămâna de mobilitate urbană“

Sediul Primăriei, o „gogoaşă“ de 2,7 milioane de euro pe an. Maidanezii, un „fonfleu“ electoral

Oprescu se laudă la Bruxelles cu piste de biciclete şi cu încurajarea transportului public, în timp ce în Bucureşti situaţia stă cu totul altfel

Oprescu: „În sectoarele în care primarii nu pot, adun eu câini“- Piedone: „Tot ce vreau de la Primărie este să mă lase să-mi rezolv problema maidanezilor din sector“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările