Este vorba de alarma cu bombă de la Uniunea Scriitorilor din Moldova.

Nu vreau să cad, post festum, în teoria conspiraţiei. Din fericire, a fost o alarmă falsă, iar în clădirea Uniunii Scriitorilor de pe strada 31 August 1989 îşi au birourile multe alte instituţii. Se prea poate ca alarma să fi fost opera unui nebun sau a unui adolescent pus pe farse de prost-gust.

Totuşi, important este că, fie că a fost vorba de un semnal de avertizare, cu certă semnificaţie politică (în fond, poliţia nu l-a identificat nici până acum pe autor), fie că a fost o farsă, obiectul simbolic ales a fost Uniunea Scriitorilor. Alegerea sediului Uniunii ca ţintă simbolică nu e deloc întâmplătoare!

Această alegere arată că, fie şi inconştient, cei interesaţi realizează esenţa bătăliei care se dă acum la Chişinău. Care nu este, aşa cum pare unor analişti (şi multor oameni de bună credinţă, manipulaţi în fel şi chip), una împotriva corupţiei şi pentru reforma clasei politice: teme care, oricât de actuale, în Basarabia mai mult decât în oricare altă parte a Europei, sunf secundare în raport cu tema principală. Care este identitatea naţională.

Basarabia se află acum la o răscruce de drumuri. După 25 de ani în care a bătut pasul pe loc, în care tendinţele contrarii (unele, induse din exterior) s-au anulat reciproc, iar convingerea generală a fost că "merge şi aşa", a sosit scadenţa. Economia s-a prăbuşit, nu există nici un fel de resurse de dezvoltare, iar conflictul îngheţat de peste Nistru nu s-a rezolvat de la sine. E momentul ca întreaga societate basarabeană să decidă în ce direcţie o apucă: înspre Europa, sau pe calea "republicilor populare" din Doneţk?

Uniunea Scriitorilor din Moldova a jucat rolul central în mişcarea de renaştere naţională de la finele anilor '80. Momentul actual nu este decât punctul terminus al proiectului început atunci. Chiar dacă Uniunea nu mai ocupă acum, cum nu ocupă nici în România, primul plan al dezbaterii civice, ea are în continuare un imens capital simbolic.

De aceea, spun că alegerea sediului Uniunii Scriitorilor din Moldova ca ţintă a falsului atentat nu e deloc o coincidenţă. Are legătură cu evenimentele de la Chişinău, ca şi cu demersurile şi declaraţiile publice ale Uniunii, din ultimul timp, prin care instituţia-simbol a intelectualităţii române din Basarabia a dat de înţeles că nu va sta pasivă, în faţa alegerii existenţiale pe care Republica Moldova o are de făcut.