VIDEO Svetlana Tihanovskaia se adresează liderilor UE să nu recunoască rezultatele alegerilor din Belarus

Fosta candidată a opoziţiei în alegerile prezidenţiale din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, s-a adresat cu un mesaj public către Consiliul European, citit de pe prompter, cu solicitarea ca liderii UE să nu recunoască rezultatele alegerilor din 9 august din Belarus, la care a învins actualul preşedinte Aleksandr Lukaşenko.

„A două săptămână consecutivă, poporul meu luptă paşnic pentru dreptul său constituţional de a-şi alege liderii. Alegerile din 9 august nu au fost oneste şi transparente. Rezultatele au fost falsificate. Cetăţenii care au ieşit în stradă în toate oraşele din Belarus pentru a-şi apăra votul au fost bătuţi crunt de regim, lipsiţi de libertate şi maltrataţi. Sute de răniţi şi cel puţin doi morţi şi asta se întâmplă în centrul Europei. Eu vă chem să nu recunoaşteţi aceste alegeri falsificate. Lukaşenko şi-a pierdut legitimitatea în faţa poporului său şi în faţa întregii lumi. Cu scopul de transmitere paşnică a puterii, eu am iniţiat crearea Consiliului naţional de coordonare din Belarus, care va organiza imediat alegeri prezidenţiale noi libere şi democratice cu participarea observatorilor internaţionali”, a afirmat SVetlana Tihanovskaia.

Republica Moldova se numără printre cele 14 state care au recunoscut alegerile prezidenţiale din Belarus, câştigate de actualul lider de la Minsk, Aleksandr Lukaşenko. Pe 10 august, adică a doua zi de la scrutinul din Belarus, preşedintele Igor Dodon s-a grăbit să-l felicite pe omologul său belarus cu victoria la prezidenţiale şi în aşa mod a inclus R. Moldova în rândul ţărilor care ar sprijini regimul lui Lukaşenko.

După ce 26 de ani a deţinut funcţia de preşedinte, pe 9 august curent, Lukaşenko a mai obţinut un mandat, fiind votat de 80% din alegători. Opoziţia nu recunoaşte aceste alegeri, pentru că nu ar fi fost libere şi corecte şi pentru că ar fi fost falsificate. Imediat după alegeri, mii de oameni au protestat zilnic în stradă, în mare parte la Minsk, solicitând demisia lui Lukaşenko şi organizarea unui nou scrutin prezidenţial.

Contestat în ţară şi izolat pe plan extern, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a lăsat deoparte neînţelegerile cu omologul său Vladimir Putin şi încearcă să obţină sprijinul său prin acuzaţii la adresa NATO. Lituania avertizează că un eventual ajutor militar al Moscovei pentru actuala putere de la Minsk ar însemna de fapt o invazie.

Grupul Partidului Popular European, grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi a Democraţilor (S&D), Verzii Europeni, Renew Europe, Conservatorii şi Reformiştii Europeni au semnat o declaraţie comună în care cer ca în Belarus să fie organizate alegeri prezidenţiale noi, să fie eliberaţi deţinuţii politici şi să fie investigate violenţele la adresa protestatarilor paşnici.

Duminică după-amiază a avut loc în Belarus cea mai mare demonstraţie din istoria postsovietică a ţării, sute de mii de persoane adunându-se în Mink precum şi alte oraşe pentru a manifesta împotriva lui Aleksandr Lukaşenko. Presa din Belarus relatează însă cum zeci de persoane care au participat la protest au început să fie arestate şi băgate în dubiţe neînmatriculate.

Fosta candidată a opoziţiei la prezidenţialele din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, refugiată în Lituania de teama de a nu fi arestată după alegerile din 9 august, a înregistrat un nou mesaj video în care susţine că este gata să-şi asume rolul de lider naţional al Belarusului „pentru ca ţara să se liniştească şi să intre într-un ritm normal”.

Potrivit ei, rolul de lider naţional îi va permite să-i elibereze pe toţi deţinuţii politici, despre care Aleksandr Lukaşenko, dar şi unii experţi susţin că sunt finanţaţi de Kremlin.

De partea cealaltă, Lukaşenko a anunţat că nu va organiza alegeri noi şi că nu va pleca de la putere decât dacă va fi ucis. Ulterior, Lukaşenko şi-a schimbat poziţia şi a anunţat că este gata de alegeri noi, însă doar după schimbarea Constituţiei, ca o parte din atribuţiile sale să fie transferate altor ramuri ale puterii.