Pe data de 3 iunie, Năstase a câştigat 52,57% din voturile exprimate de alegători în turul doi de scrutin; candidatul pro-rus, socialistul Ion Ceban, a pierdut cu 47,43%. In pofida felicitărilor oferite iniţial contracandidatului său Andrei Năstase, Ion Ceban, în scurt timp, a contestat rezultatul alegerilor,  dar fără a cere expres anularea rezultatelor scrutinului. Totuşi, deşi alegerile au fost considerate libere şi corecte de către observatorii naţionali şi internaţionali, o instanţă inferioară a anulat rezultatul alegerilor. Pe 19 iunie, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a decis invalidarea alegerilor locale noi invocând că  îndemnul la vot ar constitui agitaţie electorală şi ar pune presiune pe alegători în ziua alegerilor. Deşi acestă practică a fost omniprezentă în toate scrutinele din ţara noastră, inclusiv în alegerile prezidenţiale câştigate de candidatul pro-rus Igor Dodon. Astfel, pentru prima dată în istoria independentă a Republicii Moldova, justiţia a anulat rezultatul unor alegeri democratice.

Sistemul de justiţie din Moldova este cunoscut pentru corupţia endemică şi pentru nivelul sporit al controlului politic. Este bine cunoscut faptul că şeful Partidului Democrat, oligarhul Vladimir Plahotniuc, exercită o influenţă semnificativă asupra sistemului judiciar. El a numit şi a promovat numeroşi loialişti în poziţii cheie în cadrul instanţelor judecătoreşti, inclusiv la Curtea Supremă. Acest lucru îi permite să controleze procesul politic prin urmărirea penală a celor mai vocali adversari ai săi. Împreună cu liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate Maia Sandu, Andrei Năstase este printre cele mai înverşunaţi critici ai lui Plahotniuc. Bazându-se pe o coaliţie largă de partide pro-europene şi având susţinerea a numeroase figuri proeminente ale societăţii civile, victoria lui Năstase a constituit o mare înfrângere pentru Plahotniuc. Oligarhul a avut propriul candidat în cursa pentru primărie - Silvia Radu, pretins independentă, însă a pierdut la un scor zdrobitor în primul tur. Plahotniuc apoi a pariat pe candidatul socialist, Ion Ceban în turul doi, atacându-l pe Năstase prin intermediul holdingului său media, la fel cum a făcut-o în alegerile prezidenţiale, când a subminat candidatura Maiei Sandu în beneficiul lui Igor Dodon.

Cu toate acestea, alegătorii din municipiul Chişinău au votat în număr mare pentru candidatul opoziţiei unite pro-Europene. Temându-se în mod evident de o consolidare înaintea alegerilor parlamentare a forţelor de centru-dreapta, pro-UE şi anti-oligarhice în jurul platformei naţionale oferite de primăria Chişinău, liderul Partidului Democrat Vlad Plahotniuc a luat măsuri drastice, negând dreptul opoziţiei la o victorie electoral legitimă. Decizia de a invalida alegerea democratică a unui sfert de milion de cetăţeni subminează încrederea şi aşa foarte redusă în procesul democratic şi în alegeri - o îngrijorare împărtăşită univoc de partenerii internaţionali ai Moldovei.

Ambasada Statelor Unite a reacţionat imediat, subliniind că, „independenţa justiţiei este un principiu democratic esenţial, iar hotărârea de astăzi a întărit percepţia publicului despre interferenţele politice în sistemul judiciar al Republicii Moldova“. Ambasadorul UE Peter Michalko, de asemenea, a condamnat dur decizia, spunând că:

„Voinţa poporului exprimată prin alegeri libere şi corecte, valorile democratice, principiile statului de drept la care Republica Moldova sa angajat în relaţiile sale cu UE, nu au fost respectate.“

Anterior, purtătorul de cuvânt al Serviciului de Acţiune Externă al UE, Maja Kocijancic, a declarat că este „extrem de important ca voinţa alegătorilor să fie respectată“. Partidul Popular European, din care fac parte PAS şi PPDA, şi-a exprimat indignarea faţă de erodarea democraţiei în Moldova, la fel ca membrii cheie ai Parlamentului European. Comitetul Director al Forumului Societăţii Civile al Parteneriatului Estic şi numeroşi experţi internaţionali şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la gravele derapaje anti-democratice din Republica Moldova.

Totuşi, oprobiul internaţională nu l-a convins pe Plahotniuc, care a susţinut că partidul său nu a putut interveni în procesul de judecată pentru a opri acest precedent periculos. În schimb, s-a plâns că toate criticile plasează guvernul într-o lumină proastă. Plahotniuc a denunţat, de asemenea, pretinsele presiunile interne asupra sistemului de justiţie care vin din partea opoziţiei prin organizarea protestelor din 24 iunie la care au participat peste 20.000 de oameni în Chişinău şi mulţi alţii în diaspora. Holdingul media al lui Plahotniuc a anunţat însă că au participat doar 3.000 de protestatari. Curios este faptul că deciziile foarte controversate ale instanţelor au coincis cu rezoluţia istorică, deşi doar simbolică, a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, îndemnând Rusia să-şi retragă trupele din Moldova.

Mai important, şi deloc întâmplător, şedinţa Curţii Supreme în cazul lui Nastase a fost programată pentru după-amiază, iar hotărârea a fost emisă noaptea - adică după ce premierul Pavel Filip s-a întâlnit cu Secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, la Washington. Comunicatul părţii americane spune că:

„Secretarul i-a reamintit prim-ministrului Filip că alegerile libere şi corecte sunt un atribut indispensabil a unui guvern democratic şi trebuie să reflecte voinţa cetăţenilor ţării fără o intervenţie politică.“

Totuşi, acest mesaj lipseşte din comunicatul guvernului Filip. Iar în consecinţă, Plahotniuc proiectează în mod deliberat prin intermediul trustului său de presă o imagine falsă a unui sprijin inexistent  din partea Washingtonului pentru tacticile sale antidemocratice. Perdeaua de fum şi jocul de oglinzi care acoperă tendinţele din ce în ce mai autoritare ale regimului Plahotniuc subminează speranţele ţării pentru un viitor democratic în marea familie a naţiunilor europene şi împinge Moldova înapoi spre orbita Rusiei.

Notă: Acest articol a fost scris pentru Fundaţia Jamestown din Washington, iar originalul poate fi accesat aici.