Tot mai izolat, Guvernul Moldovei caută sprijin în Turcia

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a efectuat o vizită oficială în Moldova între 17-18 octombrie, după ce a fost amânată în mod repetat începând cu 2014.

Din punct de vedere istoric, Turcia a jucat un rol important în politica moldovenească, intermediind conflicte între guvernul central şi minoritatea găgăuză, care locuieşte în principal în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia. Preşedintele turc Suleyman Demirel a ajutat la deescalarea conflictului dintre Chişinău şi Comrat imediat după prăbuşirea Uniunii Sovietice, contribuind la recunoaşterea constituţională a autonomiei găgăuze în 1994. În zilele noastre, preşedintele Erdoğan se concentrează nu numai pe promovarea unor legături mai bune cu autonomia turcă, dar doreşte să sporească influenţa Turciei în Moldova în ansamblu, mai ales că guvernul Republicii Moldova se auto-izolează de toţi partenerii săi tradiţionali. Interesant este faptul că preşedintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon şi guvernul pretins pro-european, controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, trebuie să concureze pentru disponibilitatea lui Erdoğan. La fel ca în perioada fanariotă, când sultanii turci susţineau diferite grupuri care se întreceau pentru tronul Principatului Moldovei, Erdoğan investeşte capitalul financiar şi politic atât în ​​Dodon, cât şi în Plahotniuc.

Preşedintele Dodon, care încearcă să se identifice ca un apărător ferm al suveranităţii şi al ortodoxiei, a fost însoţit de preşedintele Erdoğan la inaugurarea Palatului Prezidenţial renovat, pentru care Turcia a plătit 10 milioane de euro. Ankara a plătit chiar şi mobilierul pe care îl va folosi preşedintele Dodon. Cu toate acestea, cei mai mari beneficiari ai generozităţii lui Erdoğan sunt găgăuzii şi bashkanul Irina Vlah. Pentru a asigura o primire fastuoasă, Vlah a declarat ziua vizitei lui Erdoğan drept zi de odihnă în autonomie. La sosirea liderului turc în Găgăuzia, cei doi au inaugurat un spital, o grădiniţă, o casă pentru bătrâni şi un centru cultural. Irina Vlah i-a acordat lui Erdoğan cea mai mare onoare - Ordinul Autonomiei. În timp ce preşedintele Dodon i-a acordat cea mai înaltă distincţie de stat - Ordinul Republicii. În pofida faptului că cei doi preşedinţi care au promis să promoveze un parteneriat strategic bilateral, interacţiunea inter-guvernamentală a fost mult mai importantă din punct de vedere politic, deoarece Republica Moldova este o republică parlamentară. În mod ironic, Erdoğan nu s-a întâlnit cu preşedintele parlamentului moldovean, ci numai cu premierul Pavel Filip şi cu şeful Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

Erdoğan a fost însoţit de patru miniştri, care au semnat cinci acorduri bilaterale cu omologii lor moldoveni. Cetăţenii Moldovei şi Turciei vor putea să călătorească acum în cealaltă ţară doar cu buletinul de identitate, fără paşapoarte. Această măsură are drept scop stimularea turismului şi a investiţiilor, dar ridică, de asemenea, preocupări legate de securitate, având în vedere ameninţările teroriste din interiorul şi din jurul Turciei. De asemenea, transportatorii auto nu vor mai solicita autorizaţii de tranzit, o măsură menită să încurajeze comerţul. Un acord de cooperare în domeniul apărării va stimula instruirile militare bilaterale, vizitele şi exerciţiile comune. Un alt document vizează consolidarea legăturilor în domeniul tineretului şi al sportului. În cele din urmă, cele două părţi au semnat un memorandum de înţelegere privind funcţionarea unui liceu moldo-turc în satul Congaz, în autonomia găgăuză. Aceasta din urmă a fost o încercare de a compensa un mare scandal care a făcut vizita lui Erdoğan extrem de controversată.

După ce a oscilat între Uniunea Europeană şi Rusia, Moldova riscă acum să cadă prin fisurile geopolitice într-o zonă gri, perspectivă promovată de Plahotniuc şi partidul său drept o nouă direcţie strategică a ţării.

La 6 septembrie, şapte cadre didactice şi manageri de la liceul moldo-turc „Orizont“ au fost reţinuţi de serviciile de securitate din Moldova şi Turcia şi au fost imediat transportaţi în Turcia fără nicio posibilitate de recurs. Cei şapte cetăţeni turci erau solicitanţi de azil, însă, printr-o notificare secretă din partea Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Ministerul de Interne i-a declarat „indezirabili“. Cele şapte cadre didactice din una dintre cele mai bune şcoli din ţară, unde au învăţat copii ai elitei moldoveneşti (inclusiv, până recent, fiul preşedintelui parlamentar Andrian Candu), au fost „expulzaţi fiind suspectatţi de legăturilor cu un grup islamist“ - aşa-numita mişcare Hizmet; în timp ce media pro-guvernamentale moldoveneşti i-au catalogat imediat terorişti. Etichetarea este extrem de controversată, deoarece numai Turcia consideră mişcarea Hizmet, condusă de clericul turc care trăieşte în Statele Unite, Fethullah Gülen, drept un grup terorist. Cu toate acestea, Erdoğan îi acuză pe susţinătorii lui Güleni de încercarea de lovitură de stat din 2016 împotriva guvernului său.

Acţiunea de răpire şi expulzare a profesorilor de la „Orizont“ a scandalizat societatea civilă din Moldova precum şi comunitatea internaţională. Amnesty International, Oficiul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului şi Comisarul Uniunii Europene, Johannes Hahn, au criticat vehement decizia Chişinăului. A devenit din ce în ce mai clar că cei şapte profesori turci au servit drept o modedă de schimb înaintea vizitei lui Erdoğan în Republica Moldova.

Erdoğan a insultat inteligenţa localnicilor atunci când a încercat să convingă publicul în timpul conferinţei sale de presă cu Igor Dodon că Moldova riscă să fie infiltrată de presupuşi terorişti. Ulterior, opinia publică a fost stupefiată când a devenit cunoscut faptul că Erdoğan a donat Ministerului de Interne două vehicule blindate cu tunuri de apă şi gaze pentru dispersarea protestatarilor. Cadoul are un simbolism deosebit după scandalul expulzării celor şapte cadre didactice şi în contextual în care guvernul lui Plahotniuc devine tot mai antidemocratic în pragul unui scrutin parlamentar controversat.

După ce a oscilat între Uniunea Europeană şi Rusia, Moldova riscă acum să cadă prin fisurile geopolitice într-o zonă gri, perspectivă promovată de Plahotniuc şi partidul său drept o nouă direcţie strategică a ţării. Cea de-a patra cale, conform guvernării PDM, este un amestec de naţionalism moldovenist şi izolaţionism, iar Turcia este văzută ca un model. Pentru Rusia, acest proces nu este doar acceptabil, ci o direcţie agreată pentru Moldova, departe de standardele europene democratice, percepute drept ca o ameninţare pentru supravieţuirea regimului şi influenţa Kremlinului în regiune.

Notă: Acest articol a fost scris pentru Fundaţia Jamestown din Washington, iar originalul poate fi accesat aici.