Primul episod a fost despre locurile de cazare. 12 medici din personalul medical al Armatei Naţionale Române au refuzat cazarea în căminele puse la dispoziţie de Guvernul Republici Moldova din cauza condiţiilor nesatisfăcătoare. Al doilea episod a constat în plicurile de câte 1000 de dolari oferite de Renato Usatîi medicilor care au ajutat la Bălţi. Al treilea a fost despre întâmpinarea celor 20 de camioane cu medicamente şi echipamente de protecţie în valoarea de 3,5 milioane de euro sub un pod de la periferia oraşului Chişinău. Iar al patrulea a constat în transformarea ajutorului medical „într-un schimb de experienţă” pentru medicii din România, conform declaraţiilor premierului socialist Ion Chicu.

Primele două episoade pot fi catalogate drept întâmplări nefericite. Sunt realităţi ale acestui stat. Căminele studenţeşti au băi comune, iar condiţiile de cazare asigurate de stat nu sunt din cele mai bune. Referitor la „atenţia” lui Usatîi pentru medici, care în România este percepută drept mită, este şi ea o cutumă împământenită în stânga Prutului. Lupta împotriva corupţiei aproape că nu există acolo. Arestările şi condamnările pentru luare sau dare de mită sunt extrem de rare. Republica Moldova este un stat foarte corupt şi din acest motiv gesturi precum cele ale primarului oraşului Bălţi sunt la ordinea zilei. (Un studiu în acest sens găsiţi aici)

Foto: Renato Usatîi (Captură Youtube.com)

Ultimele două episoade, în schimb, nu sunt întâmplătoare. Ele au fost gândite şi săvârşite în mod deliberat de către guvernarea socialistă. Igor Dodon n-a putut suporta ca România să puncteze în faţa propriilor cetăţeni de la Chişinău pentru că spulbera toată construcţia propagandistică socialistă, conform căreia micuţa sa republică săracă trebuie să menţină „şpagatul diplomatic Est – Vest” ca să vină ajutoare din ambele sensuri. Numai că sensul a rămas acelaşi. Ajutoarele vin din partea României, apoi din partea Uniunii Europene şi a Statelor Unite. Celorlalţi nu le pasă şi nu ajută. Iar dacă o fac pun condiţii extrem de nefavorabile pentru cetăţenii Republicii Moldova.

În acest sens, s-a spus foarte bine că „spaţiul public a fost umplut de naraţiuni alternative, cu scopul mai întâi de a semăna confuzia, de a acoperi elementele generale de mesaj şi relevanţa ajutorului din România”. Drept dovadă, Ion Chicu, marioneta preşedintelui Dodon, a încercat să minimalizeze importanţa echipei medicale trimise de România. Tehnocratul socialist a catalogat prezenţa celor 42 de cadre medicale ale Armatei Române drept „un schimb de experienţă" şi că ar avea de învăţat de la medicii din Republica Moldova unde sunt mai puţine cazuri de infectare şi deces cu coronavirus.

Declaraţia lui Chicu conţinea mai multe minciuni evidente sau care au ieşit la suprafaţă mai târziu.

  1. Doctorii veniţi să ajute ştiau deja foarte multe lucruri despre SARS-CoV-2. Medicii şi asistentele din România au participat la o misiune umanitară în Italia şi au fost căliţi şi instruiţi să lupte cu acest virus. Aceştia nu aveau nevoie să vină în Republica Moldova ca să afle ceva nou sau să fie instruiţi de doctorii basarabeni.
  2. Gestionarea virusului de către unităţile spitaliceşti din Republica Moldova nu este un exemplu pentru alte state, din păcate. La finele lunii martie cifrele arătau că 23% din numărul total de îmbolnăviri erau cadre medicale.  Comparativ cu alte state - Italia, Spania, Franţa - unde existau foarte multe cazuri de infecţie, procentul medicilor îmbolnăviţi varia între 9% şi 12 %. România, cu foarte mulţi medici infectaţi la Suceava, nu depăşea cota de 12% de îmbolnăviri în rândul personalului medical.
  3. Numărul deceselor cauzate de coronavirus în România şi Republica Moldova sunt aproape egale. 60 de persoane decedate dintr-un milion se înregistrau în România ieri, 20 mai 2020, şi 57 de persoane decedate dintr-un milion în Republica Moldova. Astfel, nici în acest caz nu se justifică afirmaţia arogantă a premierului de la Chişinău.

Sursa foto: Regtrends.com

Noi vedem cum de peste o săptămână, în Republica Moldova, numărul celor infectaţi creşte alarmant. Cotidianul.md susţine că săptămâna 11-17 mai, una în care tocmai expiraseră două săptămâni de stare de urgenţă, a fost cea mai neagră de la declanşarea pandemiei, înregistrându-se un total de 1.133 de infectări.

Jurnalistul Alexandru Cozer a făcut un top al statelor europene care au înregistrat cele mai multe infectări, raportat la populaţie, în săptămâna 11-17 mai 2020. Iată clasamentul:

  1. Belarus – 6.669 de cazuri la o populaţie de 9,5 de milioane de locuitori. 702 cazuri/1 mln locuitori;
  2. Rusia – 72.075 la o populaţie de 144,5 milioane de locuitori. 498 cazuri/1 mln locuitori;
  3. Marea Britanie – 24.335 de cazuri de cazuri la o populaţie de 67 de milioane de locuitori. 362 cazuri/1 mln locuitori;
  4. R. Moldova – 1.133 de cazuri la o populaţie de 3,5 milioane de locuitori. 323 de cazuri/1 mln locuitori;
  5. Spania – 11.734 de cazuri la o populaţie de 47 de milioane de locuitori. 249 cazuri/1 mln locuitori;
  6. Irlanda – 1.116 cazuri la o populaţie de 4,9 milioane de locuitori. 227 de cazuri/1 mln locuitori;
  7. Belgia – 2.199 de cazuri la o populaţie de 11,5 milioane de locuitori. 191 cazuri/1 mln locuitori;
  8. Portugalia – 1.455 de cazuri la o populaţie de 10,3 milioane de locuitori. 141 de cazuri/1 mln locuitori;
  9. Italia – 6.366 de cazuri la o populaţie de 60 de milioane de locuitori. 106 cazuri/1 mln locuitori;
  10.  Danemarca – 489 de cazuri la o populaţie de 5,8 de milioane de locuitori. 84 de cazuri/1 mln locuitori.

Trendul crescut de infectare în primele trei zile ale acestei săptămâni poate conduce la nou record negativ de infectări. Ulterior, numărul mare de infectări va creşte şi rata deceselor. Pe cine va arunca vina şi aroganţa de acum încolo Ion Chicu şi Igor Dodon? Pe Bill Gates probabil. Departamentul conspiraţii medievale din cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova a fost deja reactivat.

Dar, atenţie, presă română! Este vorba despre Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Moscovei, nu de Mitropolia Basarabiei, subordonată canonic Bisericii Ortodoxe Române.

Vom reveni.

Analiză de Radu Cupcea, cercetător la Institutul de Ştiinţe Politcie şi Relaţii internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” şi doctorand al Universităţii din Bucureşti.