Poliţistul obligat să achite daune morale unui hoţ a pierdut şi al doilea proces: „A acţionat cu imprudenţă“

Poliţistul obligat să achite
daune morale unui hoţ a pierdut şi al doilea proces: „A acţionat cu imprudenţă“

Poliţistul Alexandru Mălăncuş, alături de tânărul acuzat de furt FOTO Vremea Nouă

Poliţistul din Vaslui, obligat să achite daune morale unui tânăr prins la furat, a pierdut procesul intentat de hoţ şi la Curtea de Apel Iaşi, fiind obligat să achite acestuia 1.000 de lei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dat în judecată de tânărul acuzat că a furat un cartuş cu ţigări dintr-un magazin, pe motiv că i-a prejudiciat imaginea publică, poliţistul Alexandru Mălăncuş, din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Vaslui, a pierdut procesul la Tribunalul Vaslui  încă din primăvara anului trecut.

Atunci, judecătorii l-au obligat să achite suspectului de furt suma de 1.000 de lei cu titlul de daune morale. Poliţistul, dar şi Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Vaslui au contestat decizia instanţei de fond. La rândul său, tânărul acuzat de furt a atacat şi el decizia, nemulţumit de cuantumul daunelor morale. El a solicitat judecătorilor să îl oblige pe poliţist să îi achite 100.000 de euro daune morale.

După rejudecare, Curtea de Apel Iaşi a decis, săptămâna trecută, să menţină hotărârea Tribunalului Vaslui şi să respingă apelurile formulate de părţile din dosar ca fiind neîntemeiate. Astfel, poliţistul Mălăncuş rămâne cu obligaţia de a achita 1.000 de lei tânărului pe care l-a prins la furat. Decizia instanţei ieşene nu este definitivă, părţile din dosar mai având la dispoziţie calea recursului, caz în care dosarul va fi înaintat spre soluţionare definitivă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Alexandru Mălăncuş, agent în cadrul Poliţiei Rutiere Vaslui, a fost dat în judecată  după ce pe 17 aprilie 2018 a intervenit la strigătele de ajutor ale unei gestionare dintr-un magazin. După ce a alergat câteva sute de metri, poliţistul l-a prins şi imobilizat pe unul dintre suspecţii care a sustras un cartuş cu ţigări din magazin şi l-a condus ulterior la sediul poliţiei.

În aceeaşi zi, în presa locală din Vaslui au apărut câteva fotografii care îl surprindeau pe suspectul furtului în diverse ipostaze, într-una dintre ele fiind pe pardoseală, cu mâinile încătuşate, iar într-o alta apărea alături de poliţistul Mălăncuş. Tânărul a invocat că, prin demersul său, poliţistul i-a încălcat dreptul la imagine. 

Analizând probele administrate în acest caz, judecătorii au apeciat că ”trebuie făcută o delimitare clară între acţiunea de prindere a reclamantului şi conducerea acestuia la sediul poliţiei şi fapta de a fotografia reclamantul şi expunerea publică a imaginilor”.

În opinia instanţei, poliţistul ”a acţionat imprudent” şi ”mai mult din mândrie profesională” atunci când a decis să se fotografieze cu suspectul furtului şi ulterior să distribuie fotografia pe un grup de whatsapp, asupra căruia nu avea niciun control.

Instanţa arată că trebuie făcută o distincţie clară între fapta poliţistului de a-l prinde pe reclamant, suspectat de săvârşirea unei infracţiuni flagrante şi fapta de a-l fotografia şi ulterior, de a distribui fotografia, fără acordul său: ”Dacă pentru prima acţiune poliţistul nu poate fi tras la răspundere, putând fi chiar recompensat ori apreciat pentru profesionalismul cu care a acţionat, cea de-a doua acţiune intră în sfera ilicitului, întrucât nu are o bază legală”.

”Instanţa admite că circumstanţele în care s-au produs faptele (prinderea şi conducerea la sediul poliţiei a unei persoane suspectate de săvârşirea unei fapte penale) sunt onorabile pentru poliţistul pârât, acesta având motive pentru a se simţi mândru de realizarea sa profesională (aspect care se observă şi din modul în care a pozat colegului său, la sediul Poliţiei Municipiului Vaslui). Totuşi, pârâtul a acţionat cu imprudenţă atunci când a postat fotografia pe un grup WhatsApp larg asupra căruia nu avea controlul distribuirii informaţiilor  şi atunci când a acceptat să pozeze alături de reclamantul încătuşat şi acesta pentru că  obligaţia organelor de poliţie de a acţiona şi în timpul liber nu legitimează încălcarea normelor care garantează dreptul la imagine al oricărei persoane”, au motivat judecătorii. 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: