Rămăşiţele giganţilor economici din Mehedinţi

Rămăşiţele giganţilor economici din Mehedinţi

Uzina de vagoane Meva FOTO Facebook Drobeta Turnu Severin de altădată

Marile unităţi economice ale judeţului Mehedinţi şi-au închis porţile rând pe rând după 1990 încoace, iar micii agenţi economici au absorbit doar o mică parte din forţa de muncă disponibilă. O parte din mehedinţeni au luat drumul Occidentului în căutarea unui job, alţii s-au retras la ţară, acolo unde în gospodăriile proprii produc cele necesare traiului de zi cu zi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Odinioară, judeţul Mehedinţi, dar în mod deosebit Drobeta Turnu Severin era un puternic centru economic. Dezvoltarea judeţului şi prosperitatea locuitorilor oraşului Turnu Severin s-a datorat înfiinţării portului (1851) şi atelierului de reparat vapoare (1858), primul din ţara noastră, nucleul viitorului Şantier Naval, care va ajunge în 1914 cel mai însemnat din România şi unul dintre cele mai importante şantiere de pe Dunăre.

Severinul, un puternic nod al căilor de comunicaţie

În 1863, ca o recunoaştere a importanţei portului şi dezvoltării economice a oraşului, Alexandru I. Cuza stabilea aici prima circumscripţie comercială. Prin poziţia sa în apropierea Canalului Porţile de Fier şi pe calea ferată Bucureşti-Craiova-Timişoara portul şi oraşul devin un puternic nod al căilor de comunicaţie de tranzit, aici formându-se convoaiele pe Dunăre, în amonte şi aval. După 1900 au apărut Fabrica de bomboane (1902), Abatorul, Fabrica de tăbăcărie a fraţilor Damianoff (1906), fabricile de pâine şi de lapte. Peisajul economic al oraşului se completează după 1960 cu un Combinat de prelucrare a lemnului (CPL), unul de celuloză şi hârtie (CCH), iar în ultimele decenii ale secolului XX apar Combinatul de apă grea (ROMAG PROD)  şi Termocentrala (Sucursala Romag-TERMO). Dezvoltarea economică s-a reflectat şi în apariţia instituţiilor bancare: Sucursala Băncii Naţionale (1892), Banca Mehedinţi (1899), Banca Severinului (1904), Banca Comercială (1908).

Istoria tristă a Celrom-ului

După 1990, rând pe rând marile unităţi economice din judeţul Mehedinţi şi-au închis porţile fie din cauza privatizărilor dubioase, fie din cauza neadaptării la condiţiile unei pieţe libere. Fostul Combinat de Celuloză şi Hârtie, actualmente CELROM, a fost cea mai mare fabrică de carton ondulat din Oltenia şi o perlă a industriei mehedinţene, după 1989 aici s-a dat o bătălie la baionetă pentru fiecare acţiune. În perioada februarie-mai 1996 aici a avut loc cea mai lungă grevă din istoria sindicală românească. Timp de 87 de zile angajaţii au ţinut piept jandarmilor şi l-au obligat pe acţionarul majoritar de la acea vreme, Vladimir Cohn să plece cu coada între picioare. Tot aici şi-a găsit sfârşitul, sechestrat în ghereta de la poartă, preşedintele FPS Mehedinţi, Alexandru Manea. După finalizarea grevei, 39 la sută din acţiuni au ajuns la PAS CELROM, iar treburile s-au liniştit pentru o vreme, societatea devenind una profitabilă. Înglobat în datorii de peste 17 milioane de euro la diverşi furnizori şi fără sprijinul unui investitor, combinatul nu a mai găsit resursele necesare să se redreseze şi, în toamna anului 2008, şi-a închis porţile. Salariaţii au fost trimişi acasă în şomaj tehnic, dar în cele din urmă toţi cei 800 de angajaţi au intrat în şomaj în luna septembrie a.c.. Combinatul a intrat în insolvenţă în luna iunie 2009 la solicitarea BRD care are de  recuperat o linie de credit în valoare de 2.200.000 de dolari. CELROM a fost cumpărat de omul de afaceri severinean Costi Izvoranu, pentru suma de 10 milioane de euro care a promis că va redeschide fabrica anul acesta. „Mandatul pentru cursul acestui an este repornirea producţiei pe platformă, acum suntem în modernizare, retehnologizare, reconstrucţie, avem un personal de 200 de persoane şi în momentul când va reporn  fabrica va trebui să avemun personal de exploatare undeva în jur de 500 de persoane”, spune  directorul unităţii, Constantin Holomei.

O altă unitate pusă pe butuci

Fostul Combinat de Prelucrare a Lemnului, actualmente CILDRO a fost cumpărat după revoluţie de investitori germani. La vremea respectivă s-a vehiculat în presă că fostul combinat CPL ar fi fost un concurent serios pe piaţa europeană pentru aceşti investitori şi tocmai motivul anihilării concurenţei a fost cumpărat. Intenţiile lor s-au văzut, de altfel în câţiva ani, pentru că aici nu s-a mai produs mobila, care pe vremea lui Ceauşescu în cea mai mare parte lua drumul exportului,  spre URSS şi alte state comuniste. De altfel, în acele vremuri, severinenii care vroiau să achiziţioneze mobilă produsă în acest combinat trebuiau să aibă relaţii în rândul şefilor. Acum la Cildro mai lucrează puţini din specialiştii de altădată şi nu mai produc mobilă, ci produse stratificate din lemn şi placaje speciale din lemn destinate carosărilor de camioane, dube, furgonete cât şi panourilor cofraj pentru construcţii cu rezistenţe foarte mari la umiditate.

Doi coloşi, cu viitor incert

Construcţia Combinatului de Apă Grea (ROMAG PROD), amplasată la nord de Drobeta Turnu-Severin, s-a realizat între 1982-1988. La 17 iulie 1988 a început producerea apei grele cu primul modul. În prezent, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, în subordinea căreia se află Combinatul de Apă Grea şi Termocentrala, este în insolvenţă din toamna anului trecut. Nici soarta Termocentralei de la Halânga (ROMAG TERMO) nu este prea bună fiindcă are probleme serioase de mediu. Termocentrala pe cărbune de la Halânga are nevoie de 170 de milioane de euro pentru a reduce emisiile poluante. Autorizaţia integrată de mediu a unităţii a expirat la sfârşitul anului 2008, dar termocentrala a primit din partea Ministerului Mediului o dispensă pentru a rezolva problemele cu care se confruntă. Cele două mari probleme ale Termocentralei sunt legate de montarea unei noi instalaţii de desulfurare a gazului de cocserie, precum şi a uneia de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii. Aflat recent la Drobeta Turnu Severin, premierul Victor Ponta a declarat că dezastrul de la Termocentrală a fost produs tocmai de investiţia la instalaţia de şlam dens, pentru care s-au cheltuit sume uriaşe, dar nu s-a finalizat. Procurorii sunt pe firul acestei afaceri, dar până când oamenii legii vor face lumină în acest caz, grav este faptul că ori de câte ori bate vântul mai puternic în zonă, toate satele învecinate termocentralei sunt poluate cu praful care se ridică din depozitul de zgură al acestei unităţi economice. Într-un stat în care normele de mediu se respectă cu sfinţenie, această termocentrală ar fi închisă imediat. Numai că în România, întotdeauna lucrurile sunt un pic mai complicate, iar termocentrala nu poate fi închisă pe de o parte pentru că asigură aburul tehnologic necesar Combinatului de Apă Grea, iar pe de altă parte este furnizorul de energie termică pentru municipiul Drobeta Turnu Severin.

Uzina de vagoane salvată de nemţi

Iniţial atelierele CFR au fost înfiinţate în 1882. În 1956 s-au realizat primele vagoane. Începând cu 1991 Uzina de Vagoane a luat denumirea de S.C. MEVA S.A. Şi MEVA a fost serios afectată de criză şi comenzile au scăzut drastic în ultimii ani. Astfel, salariaţii au fost trimişi în şomaj, iar uzina a intrat în insolvenţă. În iulie 2012, nemţii de la Astra Rail Industries au cumpărat Astra Vagoane, Meva şi Romvag cu peste 30 milioane de euro. La momentul deschiderii procedurilor, datoriile consolidate ale celor 3 companii depăşeau 150 milioane euro. După cum a anunţat managerul de la Uzina de Vagoane, Mario Stregman, aici se vor face angajări în perioara următoare. De la 330 de angajaţi numărul acestora va ajunge în perioada următoare  la 650 de salariaţi, care vor fi recrutaţi în cea mai mare parte din rândul foştilor angajaţi ai uzinei. Meva are contracte ferme pentru o perioadă de 2 ani de zile cu Olanda şi Germania.

Ce s-ar putea face pentru redresarea economică?

Cheia pentru ca investitorii să vină şi în judeţul Mehedinţi este evident în mâinile autorităţilor judeţului, care ar trebui să le creeze o serie de facilităţi fiscale şi să amenajeze un parc industrial. În plus,  cea mai mare resursă pentru Mehedinţi şi în mod deosebit pentru Drobeta Turnu Severin – oraş riveran, care ar putea fi exploată, este Dunărea. Autorităţile au posibilitatea datorită Strategiei Dunării să atragă fonduri europene. Rămâne de văzut însă în ce măsură autorităţile vor înţelege să profite de această şansă uriaşă şi să o valorifice în folosul dezvoltării acestei urbe.

citeste totul despre: