Asociaţia Pro Infrastructură: „Podul peste Dunăre va deveni cel mai ruşinos muzeu din istorie“ VIDEO

Asociaţia Pro Infrastructură: „Podul peste Dunăre va deveni cel mai ruşinos muzeu din istorie“ VIDEO

Podul peste Dunăre Sursa Facebook Asociaţia Pro Infrastructura

Asociaţia Pro Infrastructură atrage atenţia că o investiţie majoră, noul pod peste Dunăre, care este cel mai scump pod din România, va deveni „cel mai ruşinos muzeu din istorie“ din cauza unui detaliu care ţine de autorităţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Asociaţia Pro Infrastructură cere Guvernului Orban să deblocheze situaţia autorizaţiei de construire pentru drumurile de legătură în cel mai scurt timp, altfel totul este inutilizabil. Asociaţia Pro Infrastructură (API) este cea mai importantă organizaţie nonprofit din România care monitorizează proiectele majore de infrastructură de transport (infrastructură rutieră, feroviară, metrou şi aviaţie). 
 
„Lucrările impresionante ale podului suspendat peste Dunăre de la Brăila construit de asocierea italiano-japoneză Astaldi-IHI avansează într-un ritm foarte bun, însă noi întârzieri birocratice în autorizarea lucrărilor pentru drumurile de acces la pod vor transforma în 2022 această lucrare de 2 miliarde de lei în (probabil) cel mai ruşinos muzeu din istorie. 
 
Vedeţi filmarea aeriană aici https://youtu.be/9mj5dlFDAf4 şi un amplu reportaj foto cu explicaţii tehnice aici https://bit.ly/2TmX4zG
 
 
La cele 2 turnuri principale ale podului ce vor avea peste 190 de metri înălţime se lucrează 24/24 7/7, ele urcând zilnic cu peste 2 metri. Sistemul de cofraj glisant care se auto-ridică constant a fost realizat în Austria. Macaralele turn ce aprovizionează podul la înălţime au început să fie sprijinite în pilonii turnurilor, urmând şi ele să se auto-înalţe cu elemente metalice pentru a ţine pasul cu urcarea turnului. Până la finalul anului se va atinge cota finală a celor 2 turnuri, urmând în 2021 ca japonezii de la IHI să înceapă o altă etapă extrem de spectaculoasă: suspendarea cablurilor pe care se va sprijini tablierul metalic.
 
În paralel, în şantierul naval VARD Brăila italienii de la Fincantieri asamblează cele 86 elemente ce vor constitui tablierul metalic al acestui pod. Au fost investiţi în ultima perioadă peste 10 milioane de euro în tehnologizarea şantierului (clădiri noi, echipamente de ultimă generaţie etc) doar pentru acest proiect. Cele 3 linii de producţie paralele transformă în mai multe etape zecile de mii de tone de tablă în elemente de tablier de aproximativ 30X25X3 metri. Aceste elemente sunt apoi testate, măsurate, pre-asamblate, vopsite şi depozitate în aşteptarea urcării pe barjă pentru a fi transportate în 2021 pe poziţie.
 
În afara celor 2 turnuri se mai execută lucrări la cele 2 blocuri de ancoraj ale podului şi la viaductele de acces, acolo unde există autorizaţie de construire. 
 
În schimb, drumurile de legătură de la pod spre Brăila, Jijila şi Măcin ce totalizează peste 20 de km nu sunt autorizate nici până astăzi, deşi contractul este semnat din ianuarie 2018. Decizia de expropriere pentru exproprierile suplimentare încă nu a fost emisă, iar procedura de revizuire a acordului de mediu se prelungeşte nepermis de mult.
 
Dacă o autorizare în această toamnă ar fi permis la limită finalizarea drumurilor în acelaşi timp cu podul, în condiţiile actuale, autorizarea lucrărilor abia la primăvară va împinge finalizarea lucrărilor de drum în anul 2023 şi transformarea podului într-un muzeu de 2 miliarde de lei.
 
Solicităm Guvernului prin toate instituţiile abilitate din subordine să deblocheze situaţia autorizaţiei de construire pentru drumurile de legătură în cel mai scurt timp.“ 
 
 

Şantierul la noul pod peste Dunăre a început în ultimele zile ale anului 2018, prin pregătirea terenului unde au fost amplasate picioarele de pod. Podul ar urma să fie inaugurat în 2021. Proiectul presupune amenajarea, în total, a 23 kilometri, dintre care 17 kilometri vor fi pe teritoriul judeţului Tulcea. 

Podul care va lega Moldova şi Muntenia de Dobrogea va costa circa 500 milioane de euro. Va fi cel mai scump pod din istoria României şi al doilea proiect de infrastructură, ca valoare, de pe tot cursul Dunării (după Porţile de Fier). 

Proiectul, detaliat

Deasupra Dunării va fi o porţiune de 2 kilometri de pod. În rest vor fi viaducte, drumuri de legătură, intersecţii giratorii, plus 33 de poduri, podeţe şi pasaje. Pe malul Tulcei va exista şi o staţie automată de taxare. 

Actualmente, orice drum la Galaţi sau Brăila implică trecerea Dunării cu bacul, ceea ce ridică durata călătoriei la o oră şi jumătate pentru 20 kilometri, dacă eşti norocos.  

Lungimea totală a traseului „Podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila“, cum este numită lucrarea de utilitate publică de interes naţional, este de 23,413 kilometri. Acesta este împărţit în două secţiuni: drumul principal Brăila-Jijila şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin. Pe ambele secţiuni de drum, viteza maximă permisă va fi de 80 km/h. 

Drumul principal Brăila-Jijila are o lungime de 19,095 kilometri, cu 4 giratorii şi 1 nod rutier. Până la km 7+940 va avea 2 benzi de circulaţie pe fiecare sens, iar de acolo - câte una pe sens. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin are o lungime de 4,328 kilometri şi are o bandă de circulaţie pe fiecare sens, cu 2 intersecţii. 

Podul suspendat va fi poziţionat pe drumul principal Brăila-Jijila, între km 4+596,10 şi km 6+570,52, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea (măsurat de la Sulina).

Lungimea sa totală va fi de aproape 2 kilometri, mai exact 1.974,30 metri. Dintre aceştia, 489,65 metri reprezintă deschiderea laterală pe malul dinspre Brăila, iar 364,65 metri - cea de pe malul dinspre Tulcea.

De o parte şi de alta vor fi construite două viaducte de acces, fiecare în lungime de 110 metri. Podul suspendat va avea o înălţime de cel puţin 38 metri de la nivelul maxim de inundaţie al Dunării. Lăţimea totală a podului suspendat va fi de 31,70 metri. 

Calea pe pod va avea 22,00 metri, fiind alcătuită din 4 benzi de circulaţie de 3,50 m lăţime fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 m lăţime, două acostamente de 1,50 m lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3,00 metri. Acestora li se adaugă, de o parte şi de alta, 2 benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având lăţimi de câte 2,80 metri fiecare. Blocurile de ancorare sunt integrate în teren şi sunt localizate în afara digurilor Dunării. Contractul de proiectare şi execuţie a fost atribuit asocierii dintre firmele Astaldi SpA (Italia) şi IHI Infrastructure Systems Co. Ltd (Japonia). 

Jijila aspiră la statutul de suburbie pentru Brăila şi Galaţi

În Jijila şi Garvăn, proprietăţile au încă un preţ scăzut. Loturi de teren de 1.000 metri pătraţi s-au vândut cu 6.000 euro, iar teren mai mult (1.250 mp) cu o casă bătrânească pe el costă cam 17.000 euro. Deocamdată, „suburbia“ Jijila nu are decât gaze şi apă, dar sunt proiecte depuse pentru canalizare şi asfalt în toată comuna.

Primarul din Jijila, comuna tulceană unde va ateriza podul suspendat peste Dunăre, speră în dezvoltarea comunei sale odată cu terminarea podului. Comuna Jijila are două sate în componenţă - Jijila şi Garvăn, cu o populaţie totală de 5.600 locuitori. 

 
Pe aceeaşi temă: 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările