FOTO Bijutierul care a adus jazzul la Gărâna: „Prima ediţie, de acum 18 ani, a fost o cântare între prieteni”

FOTO Bijutierul care a adus jazzul la Gărâna: „Prima ediţie, de acum 18 ani, a fost o cântare între prieteni”

Gigi Tăuş se ocupă şi acum de gulaşul din Poiana Lupului FOTO Ştefan Both

Gigi Tăuş, un bijutier din Timişoara, a pornit, acum 18 ani, povestea celui mai iubit festival de jazz din România. De la un han, un cazan de gulaş, fucut după o reţetă ca la mama acasă, şi o cântare între prieteni s-a ajuns, acum, la un show cu mii de spectatori şi artişti de top veniţi din toată lumea

Ştiri pe aceeaşi temă

În 1991, în urma unei oferte atractive, bijutierul timişorean Gigi Tăuş (72 de ani), nu a ratat ocazia de a cumpăra, pe bani puţini, o casă în centrul satului Gărâna (judeţul Caraş-Severin). Şi-a făcut repede un han, primul din sat, pe care l-a numit „La Răscruce”. Pe atunci, nu ştia că hanul său, deschis în ’92, va scrie povestea festivalului care a ajuns, în timp, unul dintre cele mai iubite festivaluri internaţionale de jazz din lume. 
 
Mi-a plăcut zona foarte mult. Veneam înainte cu cortul. Când am luat casa, nu mai era aproape nimic în sat. Nimeni nu mai făcea o mâncare bună. Am zis că nu va muri Gărâna pentru că nu ai unde să mănânci ceva aici. Eu sunt bijutier, aveam prăvălie la Timişoara, nu mă pricep la altceva. Pentru că singurul loc unde mai stăteam tot atât de mult ca la lucru a fost cârciuma, am zis că tot un birt trebuie să fac. Aşa s-a născut ideea şi aşa a început istoria Festivalului de Jazz de la Gărâna”, a povestit, pentru „Adevărul”, Gigi Tăuş.
 
Hanul a devenit neîncăpător

„La Răscruce” avea să schimbe destinul satului părasit de pemi, urmaşii foştilor colonişti germani aşezaţi aici, care au plecat în masă din zona Gărâna, după Revoluţie. Locul începea să fie populat de bănăţenii dornici să aibă o casă de vacanţă, la munte, într-o zonă de o frumuseţe răpitoare.
 
„Am avut un pliant în mână, din 1938, în trei limbi: română, germană şi maghiară, care te invita să îţi faci concediul la Gărâna. Eu zic că agroturismul s-a născut aici, am ştiut mereu că e un loc în care lumea vrea să se adune. Turiştii erau invitaţi să vină să stea în casele pemilor, pentru că fiecare locuinţă are o cameră pentru oaspeţi. Şi se mânca ce mânca pemul. Se stipula că doritorii trebuie să trimită o scrisoare înainte, iar pemii mergeu cu căruţa după ei la Slatina Timiş sau Reşiţa”, a mai povestiti Gigi Tăuş. 
 
Prima ediţie, „o cântare între prieteni”

Bijutierul este unul dintre naşii festivalului, care adună, în fiecare vară, mii de oameni din ţară şi din străinătate. La ediţia de anul acesta, cea de-a XVIII-a, încheiată aseară, cifra record de spectatori a fost înregistrată sâmbătă, când peste 8.000 de oameni s-au adunat pentru o cură de jazz. În fiecare seară din cele patru de festival au participat, în acest an, peste 4.000 de spectatori. La show au mai participat zeci de nume mari ale jazzului de peste hotare, din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie sau Norvegia. 
 
Prima ediţie, din 1996, a fost, de fapt, o cântare între prieteni. Stăteam de vorbă cu muzicianul de jazz Liviu Butoi  şi am zis: «Ce fain ar fi să facem o cântare aici». Ne cunoşteam cu artişti de jazz, cu pasionaţi de muzică. Aşa ne-am strâns mai mulţi şi eram noi între noi, iubitorii de jazz. Au mai venit muzicienii Puba Hromadka, Paul Weiner şi Eugen Gondi şi a fost nemaipomenit”, îşi aminteşte Gigi Tăuş. 


 
Festivalul a crescut de la an la an, iar curtea hanului a devenit treptat neîncăpătoare. „În al patrulea an, nu mai aveai loc în curte. Strada era ocupată. Am început să discut cu Marius Giura (n.r. - directorul festivalului), omul răspunzător pentru faima la care a ajuns festivalul. Eu am căutat un loc nou. Atunci a venit Rudi Kortvelyesi (n.r. - director pe zona Europa, în cadrul companiei de echipamente de telecomunicaţii Kathrein), care şi a cumpărat acest teren din Valea Lupului şi care a fost de acord să facem festivalul la el”, susţine Gigi Tăuş. 

Cazanul vestit cu gulaş 
 
Pe bijutierul din Timişoara, şi ediţia festivalului din acest an l-a găsit, ca de obicei, lângă unul dintre multele cazane unde se fierbe celebrul gulaş în Poiana Lupului. Gulaşul lui Gigi Tăuş a ajuns un brand la Gărâna. „Am făcut gulaş încă de la prima ediţie, cea între prieteni. Ce puteai să faci de mâncare, într-un cazan, pentru atâta lume? Atunci, mi-am adus aminte de reţeta de gulaş de la mama mea, care era din Odorheiul Secuiesc. Reţeta era destul de simplă: câtă carne, atâţia cartofi. În rest, îi dai tu gustul. A prins bine. De la un cazan, la prima ediţie, am ajuns azi la trei cazane de gulaş, un altul cu fasole cu ciolan şi unul cu tocăniţă de legume, pentru că vin şi mulţi vegetarieni”, spune Gigi Tăuş.   


 
Despre frumuseţea locului, bărbatul povesteşte că pemii au lăsat o moştenire fabuloasă în Munţii Banatului: „E un sat de o frumuseţe nemaipomenită. Toate casele sunt făcute ca un cerc închis. Din casă intri la fântână, de la fântână la grajd, de acolo în hambarul de fân şi te întorci pe partea cealaltă înapoi. Putea să fie zăpada de cinci metri, vechii locuitori supravieţuiau fără probleme”, a mai spus Tăuş. 
 
Acum, în zona Gărâna, urmaşii foştilor colonişti germani, veniţi în Munţii Banatului în urmă cu aproape 200 de ani, şi-au păstrat proprietăţile cel mult o treime din cei care stăteau aici înainte de 1989. „Şi-au vândut casele şi au plecat, a fost o emigrare în masă după Revoluţie. Acum, când se întorc în Gărâna, atât cei care şi-au mai păstrat locuinţele, cât şi cei care revin doar pentr a-şi vizita plaiurile natale încep să plângă. Se îmbracă în ţoalele pemeşti, unii se apucă să văruiască prin case, le aranjează, iar după câteva săptămâni mai trag o boceală şi pleacă înapoi în Germania”, a mai povestit Tăuş.

Nume uriaşe la Gărâna Jazz 2014
 
Cea de a 18-a ediţie a Festivalului Gărâna Jazz a debutat joi, în Poiana Lupului. Pe scenă au urcat polonezii de la Adam Baldych Imaginary Quartet, Andy Sheppard Trio, americanii Dave Douglas, The Riverside Quartet şi Marius Neset Quartet.
 
Vineri au fost programate concertele cu Elena Mîndru Finnection, fenomenalul pianist american Joe de Francesco, Ulf Wakenius Band din Suedi şi Arve Henriksen Band din Norvegia. 
Sâmbătă a fost ziua cea mai aglomerată la Gărâna. A fost seara în care pe scenă au urcat legendarii muzicieni de Crimson Projekct (trei dintre cei patru membri din celebra trupă Crimson King).
 
Primele două zile au fost extrem de plenare artistic. Au fost patru muzicieni de marcă în fiecare zi, iar succesul a fost extraordinar, s-a cântat până la ora trei noaptea. La fel s-a întâmplat şi sâmbătă. Capul de afiş a captat foarte mult interes mai ales în zona veteranilor pasionaţi de muzică. A venit multă lume pentru Crimson Projeckt, care au oferit elemente extrem de inedite”, a declarat Marius Giura, directorul Festivalului de Jazz de la Gărâna. 
 
 
Au mai concertat mai concerta Mircea Tiberian, Pedro Negrescu Trio şi finlandezul Kimmo Pohjonen. Acesta din urmă a oferit primul concert live de jazz cu sunet surround în România.
 
Festivalul s-a încheiat aseară. Pentru început au fost JazzyBIT, după care au urmat de Tom Harrel Colors of a Dream şi Esperanza Spalding. Pe final au fost Mike Stern, care a se află pentru a treia oară la Gărâna şi Bill Evans Band, Dennis Chambers şi Tom Kenned.

“Tom Harrel este un muzican fenomenal. 20 de ani a fost cel mai mare trompetist al lumii, cu peste 250 de discuri editate în nume propriu. Esperanza Spalding nu are nici 30 de ani, dar are trei premii Grammy, este foarte frumoasă şi talentată”, a mai spus Giura.

Vremea a fost neaşteptat de bună la Gărâna. În prima zi a plouat cam 15 minute, în cea de a doua în jur de 20 de minute, iar sâmbătă vremea a fost foarte bună. 

Au venit oameni din toate colţurile ţării, dar şi din Serbia, Germania, Ungaria, Anglia sau Bulgaria. A fost primarul oraşului Vârşeţ, din Serbia, un parlamentar din Croaţia.
 
Citeşte şi:
 
 
 
 
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările