Teoria curioasă a unui fizician din Timişoara privind aurul de la Roşia Montană. „Mai mult aur găsim în aparatele electronice“

Teoria curioasă a unui fizician din Timişoara privind aurul de la Roşia Montană. „Mai mult aur găsim în aparatele electronice“

O tonă de telefoane mobile conţine 280 de grame de aur Foto: factroom.ru

Dintr-o tonă de minereu de aur se poate obţine, îmbogăţit, maximum 20 de grame de aur. O tonă de deşeuri electronice conţine peste 200 de grame de aur.

Profesorul Zeno Schlett, de la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, susţine că cel mai mare zăcământ de aur din România nu se află la Roşia Montană, ci tocmai în deşeurile aparatelor electronice.

„Dintr-o tonă de minereu de aur extras din mină se poate obţine unul, maxim două grame de aur. Dar prin metode fizice, aşa cum este amalgamarea, flotaţia, se îmbogăţeşte, se concentrează acest minereu cu aproximativ 20 de grame pe tonă. Însă cel mai valoros zăcământ de aur nu este nici la Roşia Montană, nici la Brad, nici la Certej, ci în deşeurile electronice. O tonă de deşeuri electronice conţine peste 200 de grame de aur. Deci este cel mai rentabil, cel mai valoros «zăcământ» privind aurul”, a declarat Zeno Schlett, pentru www.pressalert.ro.

Spre exemplu, o tonă de telefoane mobile conţine aproximativ 280 de grame de aur, zece grame de platină şi până la 140 de kilograme de cupru, conform www.factroom.ru.

Din păcate la această oră nu există tehnologie prin care să se poată extrage aurul din deşeurile aparatelor electrice.

Extragerea metalelor preţioase din ele este deocamdată o temă de cercetare pentru companiile high-tech bine specializate şi dotate cu o aparatura sofisticată.

Zeno Schlett, care coordonează activitatea centrului Experimentarium din Timişoara, crede că există şi alte metode prin care aurul ar putea fi exploatat, nu doar cu cianură, şi în acest sens, la centrul Experimentarium se realizează o serie de teste.

„Axăm experimentele pe probleme cu care suntem confruntaţi ca indivizi. Printre acestea se numără cea a energiei şi problema găsirii unor mijloace de a valorifica un zăcământ, de exemplu aurifer, astfel încât să nu fie poluant. Adică să nu sufere nici omul, nici natura. Sunt foarte multe metode şi noi arătăm aici, spre exemplu, aşa numitul separator centrifugal cu pat fluidizat”, a mai precizat Zeno Schlett, citat de siteul local pressalert.ro.

Cel mai mare zăcământ de aur din România, de la Roşia Montană, ascunde nu în jur de 300 de tone de aur şi ar urma să fie exploatat, cel mai probabil, începând cu anul 2016.

Citiţi şi:

VIDEO Un film cutremurător cu trimitere la Roşia Montană, realizat de un timişorean, devine viral pe Internet

FOTO Timişorenii au mărşăluit prin oraş mai bine de trei ore, pentru salvarea Roşiei Montane

FOTO VIDEO Artiştii din Timişoara au avut spectacol la protestul „Salvaţi Roşiană Montană”. Manifestanţii au blocat circulaţia în faţa Primăriei

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: