FOTO Pensiunile din Timiş care încearcă să păstreze aroma satelor şvăbeşti de altădată

FOTO Pensiunile din Timiş care încearcă să păstreze aroma satelor şvăbeşti de altădată

Schwabenhaus de la Şandra Foto Ştefan Both

Vacanţe şvăbeşti în pensiuni româneşti. Aşa ar putea să sune reclama pentru câteva pensiuni turistice care s-au deschis în judeţul Timiş. Pensiunile încearcă să păstreze aroma satelor şvăbeşti, în care ordinea şi liniştea sunt cuvinte de ordine.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ceasuri vechi, credenţi luaţi chiar din casele şvabilor, talazuri şi tacâmuri de lemn sunt doar o parte din obiectele care recreează la Şandra, în judeţul Timiş, atmosfera unei gospodării şvăbeşti autentice. Decorurile specifice zonei sunt completate, la Pensiunea Schwabenhaus, de mâncarea gătită după reţete culese dintr-o carte de bucate din 1909.
 
Din 2006, data la care s-a deschis pensiunea, aici îşi petrec vacanţa sute de turişti români, germani sau austrieci, aflaţi în căutarea unui loc liniştit, în care cultura şvăbească încă se păstrează. Pensiunea a fost contruită pe locul unei vechi gospodării, care a aparţinut şvabului Albert Francisc. Cel care avea să se îndrăgostească de casă a fost Eugen Ciorîcă, omul care avea să pună pe picioare pensiunea Schwabenhaus.
 
Meniu şvăbesc, printre instrumente muzicale
 
Dorinţa de a aranja pensiunea în cel mai mic detaliu l-a determinat pe Eugen Ciorîcă să aducă la pensiunea sa obiecte din toată zona Banatului, vechi de zeci de ani. Recepţia găzduieşte aproape o sută de ceasuri vechi, terasa la fel de multe tacâmuri de lemn, iar restaurantul, zeci de trompete, viori şi clarinete. În decorul specific, turiştii servesc friptură de vânat, cartofi şvăbeşti şi dulciuri specifice. 
 

Schwabenhaus a fost o idee nascută în mintea unor oameni cu proiecţia viitorului raportată la trecutul şvabilor bănăţeni. Astazi, pensiunea este o locaţie deosebită în peisajul turistic românesc.Oaspeţii se pot bucura de liniştea unei grădini generoase şi pot vizita întreg arealul şvăbesc. Condiţiile de cazare sunt cele ale unei pensiuni de patru margarete.
 

 
 
A mai rămas o mână de nemţi
 
Şandra se situează în vestul judeţului Timiş, la circa 32 km nord-vest de municipiul Timişoara şi 30 km de oraşul Sânnicolau Mare, pe drumul naţional DN6 Timişoara - Cenad.

 
Satul Şandra a luat fiinţă în anul 1833 sub denumirea de Alexandria sau Sàndorhàza, după numele episcopului Alexandru de Zagreb care era proprietarul terenurilor din această zonă. Episcopul a semnat un contract prin care permitea celor 140 de familii de colonişti germani provenite din localităţile învecinate să se aşeze pe teritoriul lui şi să înfiinţeze localitatea care avea să-i poarte numele.
 
În 1880, la Şandra au trăit 1819 germani, în timp ce în 1992, numărul lor a scăzut la 84. Acum mai sunt doar o mână de şvabi în localitate. 
 
Casa Altringen, o veche proprietate şvăbească
 
Rânduiala caselor şvăbeşti o păstrează şi Casa Altringen, din satul cu acelaşi nume, aparţinând comunei Bogda. Micul sat bănăţean vieţuieşte departe de lumea dezlănţuită. În acelaşi timp, e uşor accesibil pe şosea, la egala distanţă de Timişoara şi Arad. Aşezarea e situată pe drumul dintre localităţile Maşloc şi Bogda. 
Casa Altringen are la bază o casă veche, în autentic stil bănăţean. O mână de prieteni s-a strâns în jurul ideii de a renova şi extinde construcţia iniţială.

 
La Altringen se vine din curiozitate pentru o zonă puţin cunoscută. Din respect faţă de tradiţiile şvăbeşti pe cale de dispariţie. Sau pur şi simplu pentru odihnă. Totodată, Casa Altringen e destinaţia ideală pentru întâlniri de afaceri, sesiuni de comunicare sau pregătire profesională.
 
La bucătărie nu lipsesc ingredientele naturale şi sănătoase, aprovizionarea cu produse proaspete fiind făcută de la gospodăriile din zonă. Şpaisul îţi rezervă delicatese: miere, dulceţuri, brânză, cârnaţi şi murături. Iar vinul ţi-e servit direct din crama pensiunii.


 
Casa Altringen găzduişste până la 20 de musafiri, în camere pentru una sau două persoane. Încăperile sunt amenajate după rânduiala unei case şvăbeşti tradiţionale: lenjerie ţesuta din in şi cânepă, dune şi perne pufoase. Peste tot domneşte mobilierul de lemn decorat şi pictat într-un stil rustic plin de fantezie şi, în acelaşi timp, unitar pentru fiecare odaie.  Casa Altringen a fost ridicată în imediata vecinătate a pădurii. 
 
Sat de vacanţă pentru timişoreni
 
În urmă cu mai bine de două secole, piemontul bănăţean era aproape în întregime şvăbesc. Aceasta situaţie demografică se datorează contelui Clary und Altringen. În 1771, în calitate de guvernator al Banatului, a dispus înfiinţarea unor sate pentru coloniştii germani în această zonă. Operaţiunea se oglindeşte şi în numele localităţilor. Charlottenburg, singurul sat rotund din România, a fost botezata după soţia contelui. Altringen - după contele însuşi. 


 
Dacă în 1910, germanii reprezentau 88% din populatia din Altringen, după Al Doilea Război Mondial, numărul lor scade vertiginos. Spre sfârşitul anilor '80, cei mai mulţi rezistă în Charlottenburg şi Altringen, singurele localităţi ale căror nume nu au fost românizate. Casele părăsite de şvabi au fost treptat preluate de români. Actualmente, Altringen e pe cale de a deveni un sat de vacanţă pentru timişoreni.
 
O pensiune ca în Austria, la 20 de kilometri de Timişoara
 
Una din marile surprize în domeniul pensiunilor din apropierea Timişoarei am găsit-o la Pădureni (aproape 20 de kilometri faţă de Timişoara). Pe drumul dinspre Reşiţa, înainte de intrarea în localitatea Şag, pe partea dreaptă a drumului, s-a ridicat, în urmă cu doi ani, un domeniu turistic de toată frumuseţea: Popasul Căprioarei. 

Afacerea aparţine familiei Secară, care avea în zonă pământ agricol. Pe acest “platz” s-au gândit să ridice o pensiune rurală. Au depus un proiect pentru finanţare de la Uniunea Europeană, iar pentru că a fost o idee apreciată, au şi primit un ajutor în valoare de 200.000 de euro. 
 
“Aceşti bani ne-au ajutat mult, însă investiţia noastră este mult mai mare. Din banii de la UE am făcut pensiunea cu cele 15 camere, dotările camerelor, sala de conferinţe, terenul de fotbal. Noi am mai construit un foişor, o piscină, terenuri de tenis, locul de joacă pentru copii”, a spus Viorica Secară. 
Încălzirea apei în toată pensiunea este făcută cu panouri solare. Şi acestea sunt realizate pe fonduri europene. O foarte mare parte din pensiune este realizată din lemn. 
 

 
Camerele pensiunii de trei margarete sunt cu adevărat spectaculoase. Nu seamănă niciuna, iar amenajările sunt demne de hotelurile din Austria. De altfel, întraga zonă îţi dă senzaţia de teleportare într-o zonă din Alpi. Fiecare cameră este altfel amenajată, totul însă cu foarte mult bun gust şi eleganţă.
 
“Pentru că suntem la început, este destul de greu. Dar cei care află de noi şi ne calcă pragul revin şi transmit mai departe impresiile. Acesta este cea mai bună reclamă. Pe viitorul vrem să ne transformăm în agro-pensiune, pentru a putea oferi clienţilor produse din propria ogradă”, a mai spus Viorica Secară. 

 
La doi paşi de pensiune se află pădurea care se află pe lista obiectivelor protejate prin Natura 2000. Aşa se face că este exclus intrarea cu maşina sau motocicletă. 
 
În cadrul pensiunii Popasul Căprioarei, la dispoziţia celor care ştiu să călărească stau doi cai şi doi ponei. 

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Recomandări pe aceeaşi temă:

Jurnal de vacanţă. Pe urmele bandei lui Coroi şi a sarmalelor lui Sadoveanu în mijlocul pădurii nesfârşite de la Guranda

Parcul Natural Comana, smaraldul din apropierea Capitalei: trasee de făcut la pas prin pădure, plimbări cu barca şi zbor cu motoparapanta

Secretele Drumului Romanilor din Munţii Bârgăului. Ce frumuseţi dezvăluie vechiul drum pietruit

Traseu de vacanţă pe două roţi, în Sălaj. Cum să-ţi încarci bateriile în miezul verii pe un tărâm fermecător

Lumea celui mai bătrân morar din Transilvania

FOTO VIDEO Staţiune de lux, cu terenuri de golf şi spa, într-un sat din Sălaj

FOTO VIDEO Castrul roman de la Buciumi, primul sit arheologic din ţară la care turiştii vor ajunge cu liftul

 

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările