FOTO Oameni şi struţi: cum a ajuns un cuplu să-şi umple ograda cu păsări uriaşe. „Mi-s dragi“
0
Adela şi Vasile Târnovan, din satul timişean Iohanisfeld, au în gospodărie nouă struţi, care, cel puţin momentan, au statutul de păsări de companie. În viitor, soţii se gândesc să dezvolte şi o afacere, însă acum preferă doar să îi îngrijească şi să se bucure de prezenţa lor
Într-o gospodărie din satul Iohanisfeld, comuna Otelec, zburdă în voie, cât e ziua de lungă, nouă struţi. Este prima fermă de struţi din judeţul Timiş şi îi aparţine familiei Târnovan. Păsările impresionează prin statură – înălţimea lor depăşeşte doi metri, iar greutatea trece de o sută de kilograme.
În România există crescătorii mari de struţi – pentru carne, ouă şi piele –, însă la Iohanisfeld aceştia sunt trataţi precum animalele de companie. Ideea de a cumpăra struţi i-a venit lui Vasile Târnovan, care a lucrat 11 ani în construcţii, în Spania. Acolo a văzut o fermă profesionistă de struţi şi a visat să aibă şi el.
„Acolo unde am lucrat era o fermă cu peste 2.000 de struţi. Mergeam des la fermă, mi-a plăcut foarte mult. Mai cumpăram din când în când ouă de la ei – oul de struţ e mai bun la gust decât cel de găină. A trebuit să mă întorc în România, pentru că m-am pensionat pe caz de boală – am avut probleme mari cu coloana, am fost operat de câteva ori. La 36 de ani m-am pensionat. Dar mi-am zis: «Când ajung acasă, în România, o să-mi iau struţi». Nevasta mi-a spus că sunt nebun. Nebun, nebun, dar mie îmi plac. Am citit că e o afacere bună: carnea e bună, oul e bun“, explică Vasile Târnovan.
„I-am luat pentru mine, că mi-s dragi“
În ciuda insistenţelor soţiei, bărbatul a mers înainte cu planul său. A găsit pe Internet un crescător de struţi din judeţul Mureş, de la care a cumpărat zece păsări, pentru care a scos din buzunar aproape 1.000 de euro.
„Sunt aduşi de la Valea lui Mihai, dar originari sunt din Ungaria. Am luat zece. M-am înţeles cu omul, a fost 80 de euro bucata, plus transportul. Cei mai grei aveau opt kilograme, dar erau şi patru mai micuţi. Vă daţi seama că nu ştiam nimic despre struţi, doar ce citisem pe Internet. Acum ne dorim să dezvoltăm o afacere, dar trebuie să începem uşurel. Deo-camdată i-am luat pentru mine, pentru că mi-s dragi. Îmi trebuie ceva ce nu mănâncă mult, pentru care nu am nevoie de aprobări speciale, de nu-ştiu-ce condiţii, să pot să-i ţin la mine. Nu am vrut discuţii şi bătăi de cap. Poate că ar trebui un loc mai mare, dar acum nu am“, a mai spus Vasile Târnovan.
Nu sunt pretenţioşi şi le place apa
Înainte de a se gândi la o afacere profitabilă cu struţi, familia Târnovan a aşteptat să vadă dacă păsările se adaptează la ei. Oricum, abia după un an şi jumătate femelele fac primul ou. Până atunci, struţii au statutul de păsări de companie. „Nu sunt pretenţioşi. Mănâncă porumb, grâu, seminţe de floarea-soarelui, lucernă
măcinată şi vor să aibă apă tot timpul. Le place foarte mult apa – vara le făceam baie tot timpul, mergeam cu furtunul peste ei, se tăvăleau pe jos şi se jucau cu aripile. Dacă vorbeşti cu ei, vin. Îi strig după nume. Au şi momente când sunt cam violenţi. Mai ales masculul, pe el l-am botezat Voiajorul. Uneori şi mie mi-e frică, mă duc cu bâta printre ei. Le place să alerge, poate reuşim să concesionăm un teren pe câmp, vom vedea“, a povestit Adela Târnovan.
Carnea de struţ are gust de căprioară
Din păcate, a existat şi un incident la ferma de la Iohanisfeld. Un struţ s-a speriat din cauza zgomotului unui camion şi s-a lovit de un obiect dur. Nu a putut fi salvat, aşa că a fost tăiat şi, astfel, familia Târnovan a aflat şi ce gust are vestita carne de struţ.
„Am făcut ciorbă din el, am făcut friptură, grătar. Cred că a avut vreo 40 de kilograme. Nu-l puteai ridica de jos singur. Patru bărbaţi l-au cărat. Soţul a mai mâncat, dar eu nu mai mâncasem niciodată până atunci. Mi-a plăcut, carnea de struţ are gust de căprioară, e foarte bună. Apoi, m-am uitat pe Net şi am văzut că un kilogram de carne de struţ se vinde cu o sută de lei. Am gătit tot, numai capul şi picioarele le-am aruncat“, a spus Adela Târnovan.
În aşteptarea primului ou
Pe lângă carne, oul de struţ este la mare căutare, însă familia Târnovan mai are un pic de aşteptat până la primul ou.
„I-am cumpărat în iulie 2019, dar ei aveau deja o lună-două. Primele şase luni sunt cele mai grele, pentru că rata de mortalitate e mare în prima parte a vieţii. Dacă au trecut de acest punct, nu mai ai treabă. Trebuie să ai grijă să le dai furaje pentru curcani. I-am cumpărat deja vaccinaţi, deci alte probleme nu au fost. Ideea e să-i înmulţesc. Se spune că la un an şi şase luni încep viaţa sexuală. De abia după aceea o să apară şi primul ou. Am doi cocoşi, restul sunt femele. Îi poţi deosebi uşor, cocoşii au pene negre, găinile au pene gri“, a explicat Vasile Târnovan.
Promotorii turismului
Recent, cei doi soţi au aflat că struţii lor pot fi şi obiective turistice pentru satul Iohanisfeld. Asta pentru că nu departe se află pista de biciclete de pe malul canalului Bega, care leagă Timişoara de Serbia şi care asigură un număr semnificativ de turişti.
„A fost la noi primăriţa cea nouă, doamna Silvia Fechete, împreună cu reprezentantul Asociaţiei de Turism din Timiş. Ne-au întrebat dacă suntem dispuşi să lăsăm biciciliştii la struţi, dacă îi lăsăm să facă poze cu ei. Sigur că-i lăsăm, să vină liniştiţi", a spus Adela Târnovan.
Mare şi iute
Struţul este orginar din Africa şi este cea mai mare pasăre care trăieşte în prezent pe Pământ. Masculul poate atinge înălţimea de 2,75 de centimetri, iar greutatea medie e de 150 de kilograme. Musculatura picioarelor, puternic dezvoltată, îi permite să atingă o viteză de alergare de până la 70 de kilometri pe oră. Struţii pot trăi până la vârsta de 70 de ani.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
