FOTO Ţinutul şvăbesc care trebuia să dispară după planurile lui Ceauşescu. S-a transformat în sat de vacanţă pentru oamenii cu bani de la Timişoara

FOTO Ţinutul şvăbesc care trebuia să dispară după planurile lui Ceauşescu. S-a transformat în sat de vacanţă pentru oamenii cu bani de la Timişoara

Altringen, Charlotenburg şi minunatul ţinut şvăbesc de lângă Timişoara FOTO Ş.Both

Comuna Bogda, se află în nordul judeţului Timiş, în zona geografică a Dealurilor Lipovei, la poalele pădurilor de stejar şi salcâm. Deşi este la doar 46 de kilometri, vieţuieşte departe de lumea dezlănţuită.

Ştiri pe aceeaşi temă

Între 1770-1771, întreaga zonă a comunei Bogda (format din satele Altringen, Charlottenburg, Comeat, Sintar şi Bogda-reşedinţă) e cuprinsă în a doua mare colonizare generală cu populaţie germană iniţiată de Regina Maria Teresa şi fiul ei Iosif al II-lea. 
 
Bogda primeşte numele de Neuhof, dar ministerul de Interne maghiar a schimbat numele localităţii în Bogda-Rigos. Sintar s-a numit Buchberg (după cancelarul cameral Eduard Buchberg), Comeat era Lichtenwald (germanii au părăsit însă satul în 1782). Charlottenburg – faimosul sat rotund, a fost întemeiat de 32 de familii din zona Trento, Lorena şi Baden-Württemberg.
 
Existenţa acestor sate se datorează în principal contelui Karl Ignaz Clay Aldringen, numit în 1769 preşedinte al administraţiei Banatului. 
 
Aşa se face că una dintre sate se va numit Altringen. Charlotenburg poartă numele soţiei lui Aldringen. Dealtfel, cele două sunt singurele localităţi ale căror nume nu au fost romanizate.

 
Satele erau locuite în proporţie de 90 la sută de germani, însă după al Doilea Război Mondial, şvabi au început să emigreze în Germania. În 1992, la Altringen, Comeat şi Sintar nu mai era niciun german, la Bogda mai erau 23, iar la Charlottenburg unul singur. Zona a devenit o atracţie pentru timişorenii care doreau să aibă o casă de vacanţă, încă de pe vremea comunismului.  
 


În mai 1989 s-a desfinţat complet comuna Bogda
  
În 1989 Alteringen a ajuns pe lista satelor care urmau să fie rase de pe faţa pământului. 
 
„Nu doar Altringen trebuia să dispară. În 1989, în luna mai, s-a desfinţat complet comuna Bogda. Am trecut la comuna Maşloc. Tineretul a plecat la oraş, nemţii au plecat în Germania. Intenţia era să se facă zootehnice. IAS-ul Maşloc au venit cu oi, fiind zonă de deal era bună pentru păşunat. Partidul a dorit să facă ferme. Au început construcţiile, noi am avut şi terenul dat la IAS Maşloc. Au început construcţia de saivane. Bine că a venit Revoluţia. După ’90, conducerea primăriei a început demersurile să recupereze terenurile”, a declarat primarul comunei Bogda, Dorel Luca, născut chiar în Altringen.  
 

 
"Erau toţi directori de intreprinderi, oameni cu funcţii la Timişoara"
 
Casele părăsite de şvabi au fost treptat preluate de timişoreni, actualmente satul fiind predominant un sat de vacanţă pentru cei de la oraş. 
 
“Mai mult de 50 la sută sunt timişoreni la noi în zonă, ca şi proprietar de imobile. În Altringen peste 80 la sută proprietari sunt din Timişoara. Sunt 48 de numere, dar locuitori sunt doar 15, cu tot cu copii. Eu, maicămea şi încă două familii suntem băştinaşi. Suntem minoritari. Dar ne bucurăm că avem vecini, lângă mine stă domnul Stanca, fost senator de la PNŢCD. Sunt oameni deosebiţi, s-au adaptat locului. Să ştiţi că au venit şi înainte de ‘89. Pentru că nu puteau avea mai multe proprietăţi, cumpărau pe numele unei bunicii sau ale altor rude. Erau toţi directori de intreprinderi, oameni cu funcţii la Timişoara, era domnul Bot de la Securitate. Acuma funcţiile lor nu ne-a prea interesat. În Comeat dsunt 71 de case dar mai sunt doar trei familii care locuiesc acolo, la Sintar sunt 36 de numere, însă doar două familii sunt băştinaşe. Restul sunt case cumpărate de timişoreni. Bogda stă mai bine cu vechii proprietari. Suntem cam jumătate. 40 sunt băştinaşi”, a mai declarat Dorel Luca. 
 
 
Vânătoare de case 
 
Timişorenii continuă să vâneze casele din zona comunei Bogda, de multe ori vin şi întreabă dacă nu cumva a mai murit cineva. Interesul este uriaş. Acum chiar se vinde o casă dărăpănată din Altringen, cu un teren destul de mare, la un preţ de 50.000 de euro. 
 
S-a zvonit că Sorin Grindeanu ar avea o proprietare în zonă, în satul Sintar. Lucrurile stau un pic altfel, spune primarul din Bogda. 
 
„Au fost numai bârfe. Adevărul este altul. Socrul domului Grindeanu are casă în Maşloc. Având două fete, a mai făcut o casă la Sintar, pentru una din fete. Este sora soţiei lui Sorin Grindeanu. Dar e foarte bine că mai vine pe aici, noi ne bucurăm. Nu trebuie să politizăm natura. Aici toată lumea se înţelege, nu suntem obişnuiţi cu certurile, nu duşmănim pe nimeni, probabil că de la nemţi ni se trage”, a explicat Dorel Luca. 

 
Casa Altingen din locuinţa bunicilor lui Ovidiu Şandor
 
Rânduiala caselor şvăbeşti o păstrează şi Casa Altringen, o pensiune deschisă de omul de afaceri Ovidiu Şandor, cel care stă în spatele proiectului City Business Centre din Piaţa 700 şi al cartierului ISHO, care se construieşte acum în Timişoara. 
 
 
Casa Altringen are la bază o casă veche, în autentic stil bănăţean, care a aparţinut bunicilor lui Ovidiu Şandor. Acesta a renovat şi a extins construcţia iniţială. Pensiunea este mereu plină, turismul bubuie în zonă. Tocmai de aceea, un italian, care a cumpărat o casă la Altringen, lucrează la amenajarea unui noi pensiuni. O pensiune se amenajează şi la Charlotenburg.

 
„Vin foarte mulţi turişti şi ne bucură acest lucru. Casa Altringen nu face faţă, aşteptăm să se deschidă şi cealaltă pensiune. Vin mulţi străini, vin cu motoarele. Chiar dacă nu înoptează, se opresc la o cafea, savurează natura. Partea bună e că se construieşte o pensiune între Altringen şi Charlotenburg. Am înţeles că anul acesta îi dă drumul. E o baltă de pescuit, e frumos”, a mai spus Luca.
 
Decor autentic şvăbesc 
 
În odăile Casei Altringen pot înnopta până la 22 de musafiri, în nouă camere: single, duble sau în apartament, fiecare având un alt decor autentic şvăbesc şi baie proprie. Prânzitoru-i cu duşumele din lemn masiv, credenţ, ladă de zestre, clup şi şemineu, încăpător pentru 40 de persoane. Terasa din grădină e numai bună pentru alte 30. 

 
Tot aici mai este o grădină mare, bună pentru joaca copiilor şi biciclete disponibile spre închiriere, ca să îţi priască vizita în aer liber. Evenimentele profesionale îşi află şi ele locul la Altringen, în cele două săli de conferinţe dotate cu toate cele necesare.
   
 
Primul sat al comunei este Charlotenburg. Urmează, pe rând, Altringen, Bogda, Sintar şi Comeat. Apoi drumul de asfalt se termină. 


Tabăra de copii a ajuns în paragină
 
Bogda a fost cunoscut pentru tabăra pentru copii, care a funcţionat din anii '70 până în 1995. Acum, tabăra a ajuns în paragină. 
 
„Tabăra avea câte 300 de locuri. Am făcut demersuri la Guvern, Consiliul Judeţean, noi nu o să putem lua. A fost a Taberelelor, acum e la Ministerul Educaţiei. A fost una dintre cele mai frumoase tabere. A fost şi ştrand. Istoria e mai veche, înainte de tabără a fost Băile Bogda-Rigoş. Apa e foarte bună pentru reumatism. Acum e o ruşine pentru noi. A venit Ilie Năstase să facă academie de tenis. Atunci când s-a luat cu Brighite. Era Elena Udrea atunci la Minister. Din păcate nu s-a făcut nimic. M-a sunat Năstase şi mi-a spus că nu i-au acceptat planul. Mare păcat. Cât de bine ar fi fost să avem o academie de tenis aici”, a afirmat Dorel Luca.


 
Un singur şvab mai trăieşte în Charlotenburg
 
La Charlotenburg lucrurile sunt un pic diferite. Aici mai trăieşte un singur geman băştinaş, Peter Trimper, care are 82 de ani. 
 
„Acolo sunt mai mulţi proprietari oarecum băştinaşi Ca să înţelegeţi, acolo au venit mulţi înainte de '89, pentru că a mers SMA-ul, CAP-ul avea sediu. Au adus oameni din Moldova, din Maramureş, ei sunt acum ai locului, dar şi ei sunt veniţi. După Revoluţie au cumpărat casele de la nemţi, s-au adaptat. Acolo nu prea sunt timişoreni care şi-au luat case de vacanţă, casele nu prea sunt de vânzare”, a explicat Dorel Luca.

 
Toată zona este împrejmuită de păduri. Era locul unde mergea la vânătoare şi Nicolae Ceauşescu, când ajungea în judeţul Timiş.     

 
Un sat izolat de băştinaşi bănăţeni
 
Tot de comuna Bogda aparţine şi Buzad, un sat cochet de deal spre care drumul te conduce prin păduri dese. Este unul dintre satele în care au fost mutaţi românii în timpul colonizării şvabilor. 
 
“Fiind un sat mai izolat, în pădure, acolo au rămas băştinaşii. Din păcare vârsta ne mai ia din bătrâni. Având în vedere că e un loc frumos şi aici a deschis cineva o pensiune, unde se ţin tot felul de tabere din astea corporatiste”, a mai declarat Luca.
 
 
Cei care doresc să călătorească în acest ţinut şvăbesc, pot face o viztă în judeţul vecin, Arad, la Basilica Maria Radna, ba chiar şi la Cetatea Şiomoş, unde se ajunge uşor de la Altringen.
 
 

 

citeste totul despre: