FOTO 20 de lucruri inedite despre Catedrala Mitropolitană din Timişoara

FOTO 20 de lucruri inedite despre Catedrala Mitropolitană din Timişoara

Catedrala Mitropolitană din Timişoara FOTo Ştefan Both

Catedrala Mitropolitană din Timişoara, cu hramul „Trei Ierarhi“, a fost construită în perioada 1936-1946 şi este cea mai înaltă biserică din România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Catedrala Mitropolitană din Timişoara este cea mai înaltă biserică din România. Aceasta are o înălţime 90,5 metri. Vă prezentăm 20 de momente din istoria unui veritabil simbol al Timişoarei.
 
1. Prima cărămidă la fundamentul catedralei s-a aşezat la 14 septembrie 1936, iar solemnitatea punerii pietrei fundamentale s-a desfăşurat în ziua de 20 decembrie 1936, în prezenţa P.S. Andrei Magier, Episcopul Aradului. Au asistat la eveniment şi Alexandru Lapedatu, preşedintele Senatului, Tiberiu Moşoiu, subsecretar de stat, ca reprezentanţi ai guvernului. La temelia bisericii s-a zidit o cruce de lemn şi s-a aşezat următorul act comemorativ:
 
„Aşezatu-s-a şi s-a sfinţit această temelie Bisericei din parohia ortodoxă română Timişoara-Cetate, întru cinstea şi pomenirea marelui mucenic Gheorghe, în anul de la naşterea Mântuitorului nostru Isus Hristos unamienousutetreizecişase, în ziua de douăzeci a lunii decembrie, sub domnia Prealnălţatului şi Binecredinciosului Rege al României Carol II, fiind Patriarh al Ţării Româneşti înalt Prea Sfinţia Sa Dr. Miron Cristea, Ministru al Cultelor, Domnul Victor Nicolae Bălan, sub Arhipăstorirea Prea Sfinţitului Părinte Dr. Andrei Magier Episcopul Eparhiei ortodoxe române a Aradului, Ienopolei, Hălmagiului şi a părţilor din Banatul Timişan, fiind prefect al judeţului Timiş-Torontal Domnul Dr. Dimitrie Nistor, primar al municipiului Timişoara, Augustin Coman, protopop al Timişoarei şi preot slujitor la această biserică Părintele Dr.Patrichie Ţiucra... Doamne, Dumnezeul nostru carele ai voit ca în locul acesta să se zidească Ţie biserică, caută spre robii Tăi care îţi aduc Ţie ale Tale dintru ale Tale îi miluieştepe ei cu puterea ta cea mare, dă-le mulţimea bunătăţilor Tale celor cereşti şi pământeşti şi biserica aceasta adu-o la săvârşire, ca întotdeauna să se mărească numele Tău cel prea sfânt. Amin”.

Terenul gol în anii '20
 
2. Catedrala a fost realizată după planurile întocmite de Ioan D. Traianescu, profesor la Academia de Arhitectură din Bucureşti. Şi o copie a planul lui Traianescu a fost aşezată la temelia bisericii.
 
3. Executarea lucrărilor de construcţie a bisericii a fost făcută de către Firma Tiberiu Eremia din Bucureşti.
 
4. „Concepţia arhitectonică a catedralei se bazează pe tradiţia noastră bisericească, învârstată cu arta bizantină şi localizată pe pământul nostru. E stilul bisericilor lui Ştefan cel Mare, compus de meşterii care au venit la noi în Moldova din Constantinopol, aducând cu ei felul clădirii bizantine, care transplantat pe pământul nostru a fost modificat de ctitori şi climă. Acest fel de zidire, cu firide sub straşine, bolţi înstelate în interior, discuri de smalţ în diferite culori e şi la mănăstirile Cozia, Cotmeana, Vodiţa, Prislop, mănăstiri din sec.XIV, concepute după indicaţiile călugărului Nicodim de Prilep”, scrie Nicolae Ilieşiu, în „Timişoara, monografie istorică”.

5. Primăria a pus la dispoziţie în mod gratuit toată cantitatea de cărămidă, iar Uzinele din Reşiţa fac o reducere de 30% la preţul de achiziţie a 330 tone fier.
 
6. Zidirea se face pe o suprafaţă de 1.500 metri pătraţi. Din cauza terenului mlăştinos, edificiul stă pe 1.186 piloni de beton armat înfipţi la 20 de metri adâncime. Pilonii au o grosime de 32-52 centimetri şi o lungime de 7,30 metri. Peste piloni, s-au turnat în luna octombrie 1936 plăcile de beton.
 
7. În 28 august 1938, s-au sfinţit clopotele şi crucile bisericii, de către Episcopul Andrei al Aradului. Recepţionarea definitivă a lucrărilor de construcţie s-a făcut în 9 iulie 1940, iar consiliul parohial a aprobat această recepţionare la 24 iulie 1940.
 
8. Pentru pictura interioară şi exterioară a bisericii s-a aprobat oferta pictorului Atanasie Demian. 
 
9. Construcţia catedralei a costat aproximativ 30 de milioane de lei. 

Catedrala în anii '40
 
10. Catedrala are o lungime de 63 metri şi lăţimea de 32 de metri. Este împodobită cu 11 turle, cea mai înaltă având 90,5 metri.
 
11. Fiica poetului Ion Minulescu, Maria Laurenţia Minulescu a executat, personal, mozaicul exterior în suprafaţă de 5,25 metri pătraţi.
 
12. Cele şapte clopote (au o greutate totală de 8.000 kg), realizate de timişoreanul Anton Novotny, au fost confecţionate dintr-un material adus din insulele Sumatra şi Borneo. Au fost armonizate de compozitorul Sabin Drăgoi. Sunetul acestora, cu o rezonanţă deosebită, se aude aproape pe tot cuprinsul Timişoarei.
 
13. În 28 august 1938 a avut loc sfinţirea clopotelor şi a crucilor (realizate în atelierele lui Iacob Schwab) de către P S Episcop al Aradului Andrei Magieru, împreună cu un sobor de 400 preoţi şi enoriaşi din parohiile protopopiatului Timişoara.
 
14. În 6 octombrie 1946 a avut loc sfinţirea bisericii devenită catedrală de către Patriarhul Nicodim, în prezenţa primului ministru Petru Groza şi a regelui Mihai I de România, precum şi a altor miniştri şi reprezentanţi de rang înalt.

15. În interior, catedrala a fost îmbogăţită cu moaştele mitropolitului Iosif cel Nou, care au fost strămutate de mănăstirea Partoş în anul 1956.

16. Partea de subsol dinspre altar cuprinde necropola mitropoliţilor Banatului, aici fiind înhumaţi Vasile Lăzărescu, mitropolit al Banatuluin între 1947-1962, şi Nicolae Corneanu, mitropilit al Banatului între 1962-2014.

Biserica monumentală în 1965 (FOTO: colecţia Lucian Muntean)

17. Din iniţiativa lui Nicolae Corneanu, s-a hotărât încă din anul 1962 ca subsolul catedralei să găzduiască o colecţie de artă religioasă veche din Banat. Aici se găsesc Noul Testament de la Bălgrad (1648) şi Cazania lui Varlaam (1643), icoane pe sticlă şi lemn, oboecte bisericeşti de valoare. 

18. Cum profesorul Traianescu nu putea fi în permanenţă pe şantier, se instituie o comisie locală formată din inginerii Adrian Suciu, Ioan Poleu şi inspector tehnic Ştefan Toth, care primeau un onorariu de 300.000 lei.
 
19. Există o legdendă care spune că Nicolae Ceauşescu pregătea un plan pentru ridicarea unor blocuri în faţa caterdalei, care să închidă astfel Piaţa Victoriei, iar biserica să nu mai poată fi făzută din Operă. 

20. Pe treptele catedralei au murit, în 17 decembrie 1989, primele persoane de la Revoluţie.

Ceremonia de înmormântare a mitropolitului Nicolae Corneanu
citeste totul despre: