Cum s-a modificat actualul teritoriu al României din 1480 până în prezent. „E o temă ignorată multă vreme la noi în ţară“

Cum s-a modificat actualul teritoriu al României din 1480 până în prezent. „E o temă ignorată multă vreme la noi în ţară“

Peste 120 de hărţi originale care arată cum s-a născut România de azi FOTO Ş.Both

120 de hărţi rare au fost expuse public în premieră la Timişoara şi prezintă o imagine de ansamblu a modificării structurii teritoriului pe care se află România în prezent.

Ştiri pe aceeaşi temă

Doi pasionaţi de cartografie şi-au donat temporar colecţiile, pe care le-au prezentat public într-o expoziţie temporară deschisă în Timişoara, la mansarda Bastionului Theresia. Cele 120 de hărţi rare prezintă evoluţia actualului teritoriu al României între secolele XV-XIX. Cea mai veche hartă expusă este tipărită în 1478, iar cea mai recentă datează din 1879, când unirea între Ţara Românească şi Moldova era deja făcută.

Dacia Romană în centrul hărţii

Expoziţia de hărţi este strucurată pe mai multe secţiuni. Prima reprezintă Dacia în geografia lui Ptolemeu (87- 165 d.Hr.), istoric care a lăsat câteva schiţe importante referitoare la actualul teritoriu al României.

„Manuscrisele lui Ptolemeu au ajuns la mijlocul veacului al XV-lea la Florenţa. Au fost editate de nişte erudiţi, iar astfel s-au născut geografia şi cartografia modernă. În centrul uneia dintre hărţi se află Dacia pre-Romană, în alta Dacia Romană, iar istoria romană are un rol important în geneza poporului român, lucru pe care-l evidenţiază şi cartografii epocii. Sunt multe hărţi care se referă explicit la această origine romană, la limba poporului român etc.“, a explicat Josef Wolf, curatorul expoziţiei, un bănăţean plecat în Germania care lucrează la Institutul pentru Istoria şi Geografia Regională a Şvabilor Dunăreni din Tübingen. Wolf este considerat cel mai bun specialist în istoria sud-estului Europei şi al Banatului din secolele XVIII-XIX.


Prima hartă cu Dunărea

O altă secţiune a expoziţiei se referă la rolul Dunării şi a Mării Negre, ca artere de comunicaţie. „Interesul cartografilor occidentali faţă de Ţările Române a crescut în strânsă legătură cu războaiele împotriva turcilor. Atunci au apărut aşa-zisele hărţi ale Dunării, care prezintă cursul fluviului de la izvoare până la vărsarea în mare. Aceste hărţi erau făcute să sprijine armatele împotriva turcilor. Avem în această expoziţie şi prima hartă a Dunării, a unui cartograf olandez“, a adăugat Wolf.
 
Ovidiu Şandor şi Josef Wolf, doi dintre artizanii expoziţiei de hărţi din Timişoara
 
Ţările Române pe hărţile moderne

Un sector important al expoziţiei tematizează Ţările Române în contextual internaţional. Istoricii pot înţelege din studiul acestor hărţi care a fost locul provinciilor în jocul diplomatic balcanic, care au fost războaiele în care au fost agrenate sau coaliţiile în care au intrat.

„Aceste războaie i-au făcut pe cartografi să producă hărţi. Este ca şi azi, a fost firesc şi atunci pentru că apăreau deseori schimbări de frontiere. Putem vedea la Ţărilor Române tranziţia de la cartografia premodernă - până în jurul anului 1800, la cea modernă - de după anul 1800. În câteva veacuri, catrografia s-a emancipat, a devenit o disciplină complexă. De la xilogravură se trece la litografie şi tehnici moderne de reproducere, tehnici fotografice“, a adăugat profesorul Wolf.
 
 

Hărţile de după Carloviţ

O secţiune separată este dedicată hărţilor care s-au realizat după Pacea de la Carloviţ (26 ianuarie 1699), când Imperiul Otoman a cedat Austriei cea mai mare parte a teritoriului Ungariei (transformată în paşalâc după bătălia de la Mohacs, din 29 august 1526). Acest tratat a marcat începutul dominaţiei habsburgice în Europa centrală. „După Pacea de la Carloviţ, graniţele sunt pentru prima dată măsurate. Se trece de la graniţa în suprafaţă la graniţa linie, aşa cum o cunoaştem până în ziua de azi. O să vedeţi că apar pe hărţi steme heraldice, sunt semne ale suveranităţii şi teritorialităţii“, a completat Josef Wolf.

 

Hărţi din colecţii particulare

Lucian Ştefan, unul dintre colecţionarii care au contribuit la expoziţie, locuieşte în Germania, la Ulm. Al doilea contributor este antreprenorul timişorean Ovidiu Şandor, unul dintre cei mai mari colecţionari de hărţi din România.

„Gândul a fost ca de Centenar să facem o expoziţie de hărţi prin care să se vadă traseul prin care românii l-au parcurs pentru a ajunge la România de azi. E un traseu care are puncte comune, dar fiecare regiune are şi elemente specifice. Sunt regiuni reprezentate în diverse perioade istorice. Sperăm ca cei care vin la expoziţie să găsească unele răspunsuri. Să afle cine suntem, de unde venim. Până nu răspundem la aceste întrebări, nu vom şti încontro am vrea să ne îndreptăm. E o împletire între geografie, istorie şi artă. Fiecare dintre aceste hărţi sunt şi mici bijuterii artistice“, a spus Ovidiu Şandor, preşedintele Fundaţiei ArtEncounters. Expoziţia de la Bastion Theresia din Timişoara rămâne deschisă până în 28 februarie 2019.

Ovidiu Şandor colecţionează hărţi de peste 20 de ani. Este o lume foarte mică. “M-au fascinate mereu aceste obiecte istorice. A fost o modalitate de a redescoperi istoria. Văzută mult mai direct, ca şi cum te-ai duce la sursa originală, fără atâtea filter aplicate de istorici sau manual. Iniţial am crezut că hărţile mă vor ajuta să găseasc răspunsuri la diverse întrebări legate de istorie. Când colo, mi-am dat seama că ele deschid noi întrebări. Asta m-a făcut să citesc mai mult, să studiez, iar pasiunea a dus la această colecţie”, a mai afirmat Şandor.

 

Curatorul expoziţiei este profesorul Josef Wolf, un bănăţean plecat în Germania, care lucrează la Institutul pentru Istoria şi Geografia Regională a Şvabilor Dunăreni din Tübingen.

„O expoziţie de hărţi nu este uşor de digerat pentru un nespecialist. Dar cu răbdare, se pot «gusta». Este o temă care a fost ignorată multă vreme în România. A revenit în cercetare de abia în anii ’90. Mai multe discipline se ocupă de hărţi: cartografia, istoria, ştiinţele culturii. Harta reprezintă stucturile teritoriale. Grupurile umane se delimitează unele faţă de altele. Ele se delimitează şi teritorial. Teritoriile şi le contituie în funcţie de anumiţi factori; limbă, cultură, obiceiuri, confesiune etc.“, a spus Josef Wolf, care a primit de curând titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

 
La vernisajul expoziţiei a participat şi prorectorul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj, Rudolf Graf. Hărţile îndeplinesc funcţii politice şi de argumentare, pentru că ele apar în momentul în care statele încep să aibă un rol important, în care trebuie să arate că există, să justifice când s-a extins, susţine Graf.   
 
“Această expoziţie este reprezentare unei conversiuni. A conversiunii sau schimbului dintre puterea economică, transferată în gest cultural. Este o situaţie ideală care arată că se poate face ceva dincolo de limitele şi graniţele pe care ni le impune un sistem care nu funcţionează întotdeauna cum trebuie. Expoziţia nu pute să vină mai bine ca în anul Centenarului. Ea demonstrează transformările pe care le suferă regiunile. Modul în care ele se schimbă. Modul în care se schimbă graniţele, modul în care schimbă structurile lor, cum se conturează România. Este o expoziţie frumoasă care poate să fie arătată oriunde în lume, e de nivel european”, a declarat Rudolf Graf.
 
 
 
 
 
 
Expoziţia de la Bastion Therezia din Timişoara rămâne deschisă până în 28 februarie 2019.





 
 



 
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: