Arheologii români şi maghiari au făcut noi descoperiri la Mănăstirea cisterciană de la Igriş

Arheologii români şi maghiari au făcut noi descoperiri la Mănăstirea cisterciană de la Igriş

Săpături arheologice la Igriş FOTO Ş.Both

Campania arheologică desfăşurată în situl de la fosta Mănăstire cisterciană din Igriş, una dintre cele mai importante din Regatul Maghiar medieval, s-a încheiat cu descoperirea unei biserici mai vechi decât biserica mănăstirii.

Proiectul româno-maghiar de cercetări arheologice a sitului de la Igriş (judeţul Timiş), iniţiat de Muzeul Banatului din Timişoara în colaborare cu Institutul de Arheologie a Universităţii Catolice “Peter Pazmany” din Budapesta, a continuat şi în această vară. Vreme de trei luni, arheologii s-au aflat pe şantierul arheologic al Mănăstirii Egres.
 
S-au efectuat cercetări în partea de vest a transeptului bisericii unde s-au descoperit ruinele şi fundaţia unei biserici mai vechi decât biserica mănăstirii fondate în anul 1179. 
 
Până acum nu au existat nici un fel de informaţii cu privire la existenţa la Igriş a unei biserici anterioare fondării mănăstirii cisterciene. 
 
În interiorul şi în jurul acestei biserici au fost descoperite morminte cu ciste din cărămidă şi ţiglă, dar şi monede şi inele din bronz, fragmente de coloane, fragmente ceramice şi sticlă şi chiar o monedă din aur, bizantină, de pe vremea împăratului Ioan al III – lea Vatatzes, bătută la Magnesia, care este o monedă contemporană cu perioada în care regele Andrei al II - lea a domnit în Regatul Ungariei.
 
 
Proiectul de cercetare a mănăstirii cisterciene Egres, fondată în anul 1179 şi ctitorită de regele Béla al III-lea al Ungariei va continua şi în anii următori alături.
 
 
Un important deziderat al cercetărilor de la Igriş este şi descoperirea mormântului regele Andrei al II-lea al Ungariei care s-a stins din viaţă în 1235 dar şi a soţiei acestuia, Yolanda de Courtnay, decedată în 1233, despre a căror înhumare în incinta mănăstirii cisterciene se ştie din mai multe documente istorice. Cercetările arheologice vor fi reluate în anul 2019.

Arheologul care sapă după vestigii în Siria, pe urmele regelui maghiar care a fost în Cruciada din Ţara Sfântă: „Cruciadele pot fi comparate cu NATO”

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: