A făcut una din cele mai mari ferme de struţi din România, după zece ani de construcţii în Norvegia VIDEO
0
Poveste de succes. La Teremia Mare (judeţul Timiş) se află o fermă de struţi, printre cele mai mari crescătorii de asemenea păsări din ţară. Iniţiativa îi aparţine lui Andrei Nechita, care după zece ani petrecuţi în Norvegia, a decis să revină acasă.
Teremia Mare era cunoscută cândva ca un important centru viticol şi de vinificaţie. Pe lângă vin se mai producea aici şi faimosul coniac de Teremia. După Revoluţie a început declinul, iar ultimele hectare de vii au dispărut de aproape zece ani.
Teremia a fost pusă însă pe hartă de o îndeletnicire mai puţin tradiţională în Banat. Andrei Nechita a devenit unul din cei mai mari crescători de struţi din România.
GALERIE FOTO DIN FERMA DE LA TEREMIA
După zece ani petrecuţi în Norvegia, ca lucrător în construcţii, Nechita s-a decis să revină în ţară, să-şi facă un rost acasă. Cu banii câştigaţi a cumpărat fostul CAP din Teremia Mare şi după mai multe tentative de a creşte porci şi capre, s-a oprit la… struţi.
A început cu nouă păsări, în 2014, iar acum a ajuns să aibă în permanenţă peste o sută.
“Aveam deja zece ani petrecuţi în Norvegia, aveam deja trei copii născuţi în Norvegia, aşa am zis că e timpul să ne retragem către casă, să ne facem un viitor aici. Am câştigat foarte bine în construcţii, aşa că avem ceva bănuţi. Din familie nu am agricultori, dar veneam în ţară, în vacanţă, şi întrebam, ce se poate face în ţara asta în acest domeniu. Eu voiam aici, la Teremia. În 2014 am văzut anunţul că se vinde ferma asta şi am zis că e momentul. Apoi, am tot căutat pe internet ce pot să fac. Şi am văzut un material despre struţi. Am zis că asta e, mă întorc acasă şi mă apuc de struţi. Lipsa de experienţă m-a făcut să merg mult pe lângă cărarea bună, dar am învăţat. Să creşti stuţul e uşor, toată lumea îţi oferă reţeta. Practic e mai greu. Am început cu nouă struţi”, a declarat Andrei Nechita.
Rezistă la temperaturi scăzute
Păsările impresionează prin statură – înălţimea lor depăşeşte doi metri, iar greutatea trece de o sută de kilograme. Deşi sunt originari din Africa, struţii s-au adaptat la condiţiile de la noi.
“Struţii s-au acomodat cu clima noastră. Eu am prins şi -22 de grade Celsius. Veneam dimineaţa, erau toţi struţii afară în zăpadă. Nu aveau nicio problemă. Rezistă la temperaturi scăzute. Nu mănâncă mult, ţinând cont cât e de mare, în jur de 140 de kilograme, consumă sub zece la sută din greutatea lui. Dar ţinând cont că am multe păsări în fermă, se adună o cantitate mare de cereale la final de lună. În jur de două kilograme pe zi, pe pasăre. Ei sunt mai dificili în perioada martie-septembrie, când e sezonul de ouat, nu putem intra la ei uşor, ne poate ataca. Mi s-a întâmplat să zbor şi doi metri după ce m-a lovit unul. Nu e o joacă!”, a mai povestit Andrei Nechita.
Incubatoare cu capacitate totală de 750 de ouă
Ferma de la Teremia Mare este dotată cu incubatoare performante, speciale pentru struţi. Într-un sezon se poate aduna de la o familie până la 90 de ouă, din care după ce se pun în incubator poate rezulta în jur de 60 de puişori.
“Toate incubatoarele pe care le am au o capacitate de 750 de ouă. 42 de zile durează incubaţia, după care încă şapte zile e ecloziunea. Apoi trei-patru zile puiul trăieşte acolo, după aceea îi luăm şi îi duceam acasă. Îi creştem până la o lună de zile, iar apoi decidem ce facem cu ei. Îi ducem la abator sau îl vindem la potenţiali crescători”, a explicat Nechita.
Carnea de struţ e foarte căutată
Carnea de struţ are mare căutare. E o carne roşie, nu conţine grăsimi, iar la gust e dulceag. În România există un abator la Sebeş, în judeţul Alba, care prelucrează carnera de struţ.
“Abatorul de la Sebeş achiziţionează pui de la toate fermele de struţi din ţară. Ei valorifică carnea pe lanţuri de restaurante, pe piaţa online şi în străinătate. În Elveţia, Germania, Franţa, Olanda. Carnea e foarte căutată. E foarte sănătoasă, e plină de Omega 3, 6 şi 9, conţine şi alte proprietăţi. Din carne se mai face şi mâncare pentru câini şi pisici”, a adăugat Andrei Nechita.
Ouăle goale se duc la vopsit în Bucovina
Pe lângă carne, oul de struţ este la mare căutare. Se utilizează ca ornament de paşte. Dar nu se aruncă nici ghearele, ciocul sau penele.
“Şi oul e foarte sănătos, nu conţine colesterol. Dar un om nu poate să mănânce un ou. E foarte mult. Dintr-un ou mănâncă zece persoane. Noi cojile de ouă infertile, care nu au embrioni, le golim, le spălăm şi le dezinfectăm. Într-un sezon se adună de la o familie o sută de ouă goale. Le ducem în Bucovina, la vopsit. Ei ni le preiau, ne dau un ban destul de bun, ei le vopsesc şi le vând apoi pe piaţa din Europa. Ca suveniruri sau pentru târgurile de paşte. Nu se aruncă nimic. Ghearele de struţi abatorul le trimite în China, e 200 de dolari kilogramul. Se foloseşte la medicamente. Din pene se fac ornamente pentru nunţi, baluri, evenimente. Pielea de struţ tăbăcită şi vopsită costă 300 de euro pe metru pătrat”, a mai declarat Andrei Nechita.
Un pui de struţ costă în jur de 100 de euro, iar unul adult, gata pentru scarificare, costă aproximativ 350 de euro. Cei care sunt pentru pre-reproducere pot ajunge 600 de euro, iar reproducătorii ajung până la 1.000 de euro.
Pot trăi până la vârsta de 70 de ani
Struţul este cea mai mare pasăre care trăieşte în prezent pe Pământ. Masculul poate atinge înălţimea de 2,75 de centimetri, iar greutatea medie e de 150 de kilograme. Musculatura picioarelor, puternic dezvoltată, îi permite să atingă o viteză de alergare de până la 70 de kilometri pe oră. Struţii pot trăi până la vârsta de 70 de ani.
Fotografii Ştefan Both
Vă mai recomandăm să citiţi:
FOTO Oameni şi struţi: cum a ajuns un cuplu să-şi umple ograda cu păsări uriaşe. „Mi-s dragi“
Se încarcă comentariile...
