Ferma de râme din Gorj care produce îngrăşământ bio. Producţia de legume aproape că se dublează FOTO

Ferma de râme din Gorj care produce îngrăşământ bio. Producţia de legume aproape că se dublează FOTO

Daniel Pasăre creşte peste opt milioane de râme                                               Foto: Alin Ion

Un gorjean deţine o fermă mai puţin obişnuită. Acesta creşte râme, care produc un îngrăşământ bio foarte folositor pentru creşterea şi productivitatea plantelor.

Daniel Pasăre (33 de ani) deţine, în comuna Teleşti, aproximativ opt milioane de râme şi intenţionează că în perioadă următoare să ajungă la o triplare a acestora. El şi-a denumit îngrăşământul „Bio Humusu Gorjenesc“. Producţia poate ajunge chiar la aproape de o dublare în urma folosirii îngrământului produs de râme, în funcţie de sol.

„După folosirea râmelor în gunoiul de grajd rămâne acea micoză care ajută la dezvoltarea microorganismelor în pământul respectiv şi creşterea PH-ului. Folosindu-l la orice cultură, ne ajută să creştem producţia între 18 şi 80%, în funcţie de solul unde în folosim. Unde există un sol sărac în humus va însemna o creştere a producţiei cu 18-20%, iar dacă plantele se găsesc într-un sol cu un humus crescut, atunci producţia va fi mai mare cu 70-80%“, ne explică Daniel Pasăre.

Cum se produce îngrăşământul

Potrivit tânărului gorjean, humusul produs de râme este cel mai bun îngrăşământ organic care există şi este ideal pentru agricultuă, silvicultură, horticultură sau oricare activitate unde se cere folosirea îngrăşămintelor naturale sau chimice. „Trecând prin organismul râmelor, resturile organice sunt descompuse în elemente de baza pe care planta le asimilează direct“, relatează tânărul.

Un rol important în creşterea râmelor o are hrana care le este asigurată. „Calitatea humusului depinde de hrana pe care ramele au primit-o. Spre exemplu daca acestea au fost hrănite cu mâlul din reţelele de canalizare sau din gropi de gunoi, humusul ar putea contine urme de metale grele, care-l face neutilizabil in agricultura. Cu toate acestea, humusul obţinut din procesarea gunoiului de grajd provenit de la vite şi cai are cele mai bune însuşiri şi este de cel puţin şase ori mai calitativ decât cel obţinut din resturi organice biodegradabile din gropile de gunoi“, ne explică Daniel. 

Acesta foloseşte pentru a-şi hrăni râmele doar bălegar de cal. „Ajută la formarea micro organismelor care se află în el deja. Avem un anumit procedeu de hrănire. Se administrează o dată la două săptămâni o cantitate de gunoi de grajd. Se aplică la două săptămâni cinci – zece centimetri strat de mâncare proaspăt, la care se adaugă şi apa din fântâna noastră“ precizează Daniel.

Ce specie de râmă creşte

Gorjeanul creşte în ferma sa o anumită specie de râmă, şi anume Hibridul Roşu de California. „Consumă pe zi un gram de gunoi de grajd şi se înmulţeşte de patru ori pe an. Este cel mai productiv hibrid pe care l-am găsit în piaţă“, spune Daniel.   

El are diferite aparate pentru a măsura o serie de parametriii a substratului în care se se află râmele. „Avem aparat de măsurare a umidităţii, a PH-ului, pentru că trebuie să nu fie accid, deoarece râmele mor şi de asemenea nu trebuie să fier sărat sau să aibă o concentraţie mare de azotat, pentru că apar pierderi“, a adăugat Daniel Pasăre.

Îşi doreşte să ajungă la 30 de milioane de râme

În toamna anului trecut, Daniel a avut pierderi importante. Aproape un milion de râme au murit: „Au intervenit pierderi în tomna anului trecut ca urmare a lipsei produsului de bază, adică gunoiul de graj, la care s-a adăugat precipitaţiile. Din cauza lipsei produsului de bază şi a precipitaţiilor au murit între 500.000 şi 800.000 de râme“, precizează tânărul.

Acesta îşi doreşte să obţină fonduri europene şi să îşi dezvolte activitatea, astfel că a construit o hală: „În momentul de faţă am opt milioane de râme şi mi-am propus să ajung la 20-30 de milioane de râme. Sper să dublez capacitate într-un an de zile, având în vedere că imi vom extinde capacitatea şi în hala care este aproape finalizată. Doresc să accesez un proiect de finanţare din fonduri europene, pentru a dezvolta halele şi tehnologia“.

Cum se produce îngrăşământul

Creşterea râmelor nu este o activitate foarte grea, pentru că nu necesită prezenţa permanentă, dar este nevoie de a cunoaşte o serie de informaţii. „Este o ativitate uşoară, dar este nevoie să cunoşti şi să studiezi, deoarece poţi avea pierderi însemnate. Cel mai dificil este în perioada de sortare a râmelor şi de scoaterea după ce macerează. Operaţiunea se face manual  şi necesită timp. Trebuie scoase şi ceea ce rămâne după fermentarea pe o perioadă de un an este produsul finit, îngrăşământul bio“, explică Daniel Pasăre.

Potrivit acestuia, îngrăşământul ajută creşterea plantelor şi, în acelaşi timp, reduce timpul de coacere chiar şi la cinci săptămâni.

Ideea i-a încolţit când lucra într-o „multinaţională“

Ideea de a creşte râme i-a venit atunci când lucra la o companie multinaţională şi a trebuit să se gândească la dezvoltarea segementului de produse bio. „Pasiunea şi nebunia de a creşte râme şi de a produce îngrăşământ bio a apărut în urmă cu aproximativ şapte ani. Am lucrat într-o multinaţională în care se punea accent pe legumele bio. Am fost pus să gândesc cu ce pot să ajut la dezvoltarea acestui segment. Am plecat de la rădăcină, pentru că la orice plantă este nevoie de un stimulent şi aşa m-am gândit să produc îngrăşământul bio“, îşi aminteşte Daniel. A cumpărat, în urmă cu cinci ani, două familii de râme, care înseamnă aproximativ 200.000 de râme, şi a început activitatea. A fost iniţiat de un prieten care se ocupa de creşterea râmelor.

„Nu ne putem plânge de câştiguri“

Cererea de îngrăşământ produs de râme este foarte mare, mai ales că producătorii agricoli sunt foarte mulţumiţi de rezultate. Din acest motiv, Daniel doreşte să se dezvolte: „Nu ne putem plânge de câştiguri. Dacă vrei, se poate. Sunt cerinţe în piaţă care ne-au provocat să ne dezvoltăm, pentur a produce resepctivele cantităţi cerute. Am primit un telefon de la o doamnă din Vrancea care avea o cultură de floare soarelului şi  mi-a cerut o cantitate de 100.000 de litri, pe care nu am putut să o onorez şi asta m-a provocat“.

Cu ce preţ vinde îngrălmântul bio

„Bio Humus Gorjenesc“ este vândut la litru, şi nu la kilogram. „Litru înseamnă undeva la 80 la sută sol şi 20 la sută umiditate. Pământul se măsoară în litri. În prezent, preţul unui litru este de doi lei“, ne lămureşte Daniel.

Acesta distribuie îngrăşământul pe care îl produce către agricultori din toată ţara, dar în special din Oltenia. „Am primit solicitări din toată ţara. Cel mai mult livrăm în  zona Băileşti (n.r. – localitate din judeţul Dolj cunoscută pentru numărul mare de legumicultori). Acolo am livrat 4.000 de litri, pentru că se folosesc în serele pe care le deţin. Mai nou, am primit solicitări şi din judeţul Gorj. Clienţii care au cumpărat o dată au revenit şi în alţi ani“, mărturiseşte tânărul.

În cei patru ani de când produce acest îngrăşământ, Daniel Pasăre a  îngrălământ bio am produs în total 40.000 de litri. „Sperăm ca de anul viitor, după ce vom muta râmele într-o hală, să ajung la o producţie anuală de 35.000-40.000 de litri“, ne dezvăluile planurile sale.

Clienţii sunt mulţumiţi de rezultatele folosirii îngrăşământului şi îi trimit fotografii cu producţia obţinută. „Avem clienţi care ne trimit fotografii cu producţia de legume în urma aplicării îngrăşământului şi sunt foarte mulţumiţi. Ei revin şi cumpără în continuare“, spune Daniel.


Acesta este atestat ca producător de către Direcţia Agricolăp Gorj şi urmează certificarea produsului la Institutul de Cercetare Craiova.

Roşii de 1,2 kilograme

Mariana Medrega este unul dintre legumicultorii care a folosit îngrăşământul produs de râme. Aceasta este încântată de rezultatele pe care le-a avut. Mariana Medrega ne spune că  o roşie crescută cu „Bio Humus Gorjenesc“ a ajuns să cântărească chiar şi 1,2 kilograme: „Este un soi pe care îl cultiv şi în mod normal o roşie ajunge să cântărească şi 700 de grame. Am făcut răsadurile eu în vase doar cu Bio Humus, iar când le-am plantat in câmp am făcut groapa mai mare şi am pus Bio Humus, după care am plantat“.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Angajat al unei cariere miniere din Gorj, electrocutat. Victima a fost transportată la spital

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările