Statul „dezgroapă morţi” şi îi citează în instanţă pentru recuperarea unor pensii de invaliditate necuvenite

Statul „dezgroapă morţi” şi îi citează în instanţă pentru recuperarea unor pensii de invaliditate necuvenite

Două femei din comuna Finta s-au trezit acasă cu citaţii pe numele soţilor, decedaţi, în care răposaţii sunt chemaţi la Tribunal. FOTO. C.S

Un amplu dosar în care mii de persoane din judeţul Dâmboviţa au primit ilegal, ani la rând, pensii de invaliditate  pe baza unor acte false produce încă efecte chiar şi după 16 ani de la declanşarea scandalului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Acum, Casa de Pensii Dâmboviţa solicită revizuirea deciziilor iniţiale, pe motiv că soţul supravieţuitor ar putea cere pensie de urmaş.
 
Iniţial, a fost deschis un dosar penal, iar instanţa a condamnat la închisoare o asistentă din Moreni care a întocmit ani în şir acte false de invalidate, în urma cărora mii de persoane au încasat necuvenit pensii de handicap.
 

Mii de pensii de handicap ilegale

 
Scandalul pensiilor fictive a izbucnit în 2006, când, în urma unui control de audit al Casei Naţionale de Pensii, s-a stabilit că în cele 3.200 de dosare de pensionare pe caz de boală s-au încălcat procedurile de încadrare într-un grad de handicap, dar şi cele de revizuire medicală. Aceste persoane au beneficiat, o perioadă îndelungată, de pensii de boală, cu ajutorul unei foste asistente medicale din Moreni, în prezent închisă.
 
Conform unui control de audit al Casei Naţionale de Pensii, s-a stabilit atunci că, în 3.200 de dosare de pensionare pe caz de boală, s-au încălcat procedurile de încadrare într-un grad de handicap, dar şi cele de revizuire medicală. 
 
Mulţi beneficiari au murit între timp, dar citaţiile curg pe numele lor, spre disperarea rudelor care nu înţeleg ce se întâmplă. 
 
 
 
Prejudiciul adus statului prin plata acestor pensii de invaliditate necuvenite depăşeşte 40 de milioane de lei. Pentru recuperarea acestor sume, în 2020, Casa de Pensii Dâmboviţa a cerut redeschiderea dosarului, de data aceasta pe cale civilă, pentru a revizui toate pensiile acordate în urma actelor întocmite de asistenta medicală. 
 
„Parcă ţi-e şi frică? De-abia a murit soţul meu, în noiembrie anul trecut şi pe mine, la bătrâneţe, să mă mai cheme pe la uşile tribunalului. Eu am zis că mă prezint eu pe 3 martie şi îi întreb: <<îi măriţi pensia?>> Că şi-aşa avea o pensie de nimic pentru cât a muncit, de nici 1.400 de lei. Dădeam 500 de lei numai pe tratament, la boala lui”, declară Dobra Tanţa, din comuna Dobra.
 
Într-un alt caz, cel al unui bărbat decedat şi el de ani buni, cu pensie de handicap în urma unui accident la ambele picioare, soţia cere să i se plătească pensia soţului de la data decesului şi până astăzi pentru că se simte „tulburată” de acest aspect.
 
„Dacă îl cred viu, să îmi plătească mie toate pensiile din 2012 până în prezent, toate pensioarele lui să mi le dea! Soţul meu a lucrat până în 1999 când a avut accident de muncă, a fost scos pe caz de boală, de invaliditate, de către <<Mina Minovici>> din Bucureşti. A fost accident de muncă, şi-a rupt ambele picioare şi a fost operat la Spitalul 2 CF Bucureşti”, spune femeia.
 
Statul face acum acest demers atât pentru recuperarea prejudiciului, cât şi pentru revizuirea pensiilor de handicap, în scopul acordării unor sume corecte urmaşilor persoanelor care au beneficiat de aceste pensii.
 
„Motivul este că soţul supravieţuitor ar fi putut fi încadrat la o pensie de urmaş. În aceste condiţii, urmaşului nu îi putea fi valorificată perioada în care persoana decedată a beneficiat de pensie de invaliditate”, spune Daniela Stoenescu, purtătorul de cuvânt al Casei de Pensii Dâmboviţa. Instituţia recomandă ca aparţinătorii să trimită instanţei o copie a actului de deces.
 
 
În cazuri similare, instituţia recomandă ca aparţinătorii să trimită instanţei o copie a actului de deces.
 
Deşi mulţi beneficiari au murit între timp, citaţiile de a se prezenta la tribunal pentru revizuirea pensiilor vin în continuare tot pe numele lor, aşa cum este cazul unor persoane decedate din Dobra şi Finta, care au primit citaţii să se prezinte la tribunal într-un dosar de revizuire a pensiilor.
 
„Factorul poştal are oblligaţia de a face menţiunea pe această citaţie ca fiind decedat şi nu trebuie să o înmâneze unei alte persoane. Dacă acest lucru s-a produs totuşi, recomandarea noastră este ca urmaşii să transmită instanţei o copie a actului de deces. Toate aceste cazuri vor fi analizate detaliat de către instanţa de judecată”, a mai spus Stoenescu.

Ce spune legea în cazul urmaşilor pensionarilor pe caz de boală

 
Potrivit Casei Naţionale de Pensii Publice, cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat sau, după caz, din punctajul mediu anual aferent pensiei de invaliditate gradul I, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
 
a. 50% - pentru un singur urmaş;
b. 75% - pentru 2 urmaşi;
c. 100% - pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Excepţie: Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.
 

Cum a ajuns o asistentă să datoreze statutului aproape 11 milioane de euro

 
Maria Băleanu, fost asistent social, din Moreni, judeţul Dâmboviţa, a fost condamnată la închisoare cu executare şi daune de 50 de milioane de lei pentru fapte de corupţie în legătură cu eliberarea unor certificate de handicap.
 
Potrivit unui comunicat remis de DNA, femeia a primit bani şi bunuri de la peste 100 de persoane pentru a le ajuta să obţină certificate de încadrare în grad de handicap. În baza documentelor falsificate, Casa de Pensii Dâmboviţa a făcut plăţi de peste 50 de milioane de lei (circa 1,1 milioane de euro), bani pe care condamnata trebuie să îi returneze acum.
 
Dosarul a fost instrumentat de DNA Ploieşti, iar pedeapsa a fost dată de Curtea de Apel Ploieşti.
 

Prima pensie livrată în contul binefăcătoarei

Maria Băleanu este suspectată că, prin mai mulţi intermediari, racola persoane din Moreni şi satele vecine cărora le propunea „afacerea": ea avea să le inventeze boli cauzatoare de pensionare anticipată, cu documentele medicale doveditoare, iar clienţii se obligau să-i plătească serviciul cu sume care echivalau cu o pensie încasată.

La fiecare revizuire medicală obligatorie a pensionarului pe caz de boală - la şase luni sau un an -, „contractul" se reînnoia sub aceeaşi formă, cu aceeaşi şpagă.

„Mulţi dintre ei au ajuns acum la limita de vârstă legală şi s-au pensionat cu acte în regulă. Le oprim în fiecare lună o treime din pensie până achită tot. Urmează să ne constituim şi parte civilă în procesul penal”, afirma, în urmă cu 11 ani,  directorul Casei de Pensii Dâmboviţa, Lucian Pistriţu. Lucru ce s-a şi întâmplat între timp, iar recuperarea prejudiciului încă este în derulare.

Vă recomandăm să mai citiţi:

 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările