Un referendum care costă 900.000 de lei: oltenii vor să schimbe numele judeţului în Olt-Romanaţi
0
Odată cu referendumul naţional pentru modificarea Constituţiei României, cetăţenii din Olt sunt chemaţi să răspundă, la rândul lor, unei alte întrebări care ar putea schimba denumirea judeţului.
Ideea nu este nouă, chiar mai mult, şefii judeţului Olt încearcă s-o pună în practică încă de anul trecut, de când mai mulţi parlamentari, la acel moment inclusiv din opoziţie (este vorba de senatoarea Siminica Mirea, care între timp s-a alăturat grupului PSD din Senat), au pus la cale referendumul, ca o „reparaţie morală“ pentru nostalgicii fostului judeţ Romanaţi, astăzi parte componentă a judeţului Olt.
Deşi au anunţat, tot de anul trecut, că se opun acestei iniţiative, motivând că sutele de mii de olteni vor fi obligaţi să-şi preschimbe o serie de documente inutil, consilierii judeţeni ai Opoziţiei nu prea au avut ce face. Dacă cei trei consilieri PNL prezenţi au votat împotrivă, UNPR-istul Jenel Copilău s-a abţinut de la vot, proiectul fiind adoptat, însă, fără probleme, cu votul unanim al consilierilor PSD şi ALDE.
„Noi am prins astăzi 900.000 lei, dar sperăm să n-avem nevoie de toţi aceşti bani, pentru că dacă-l vom lipi de cel naţional atunci mare parte din cheltuieli vor fi suportate de Guvernul României, noi urmând să ne facem doar buletinele, ştampilele proprii, cele adiţionale şi, bineînţeles, informarea cetăţenilor. Nu va fi o campanie electorală, chiar încercăm să-l scoatem din zona politică, nu este un demers politic, este un demers dorit de reparare morală. Să nu uităm că judeţul Olt actual, suntem în anul Centenarului, este format din cele două judeţe istorice, judeţul Olt şi judeţul Romanaţi. Promovarea referendumului va fi făcută prin pliante, prin dumneavoastră, prin presă, o să încercăm să vă avem parteneri în acest demers, o să facem o informare, de asemenea vrem să trimitem la fiecare cetăţean o informare prin care este informat ce urmează să facem astfel încât lucrurile să nu degenereze şi cineva să le exploateze politic, că de-a lungul timpului, de când a apărut acest demers, au apărut tot felul de informaţii false cum că cetăţenii vor fi puşi la cheltuieli suplimentare. Nu va fi pus nimeni la nicio cheltuială suplimentară: actele cetăţenilor, inclusiv buletine, paşapoarte, certificat de naştere, certificate de înmatriculare ale maşinilor, vor fi schimbate atunci când vor ajunge la scadenţă, nu-i va obliga nimeni să-l schimbe mai devreme“, a declarat preşedintele CJ Olt, Marius Oprescu.
„Era în stânga Oltului, n-avea nicio treabă, judeţul Olt nu era-n Oltenia“
Istoricul Dumitru Botar, şi astăzi vicepreşedinte al Ligii Naţionale a Judeţelor Abuziv Desfiinţate şi unul dintre oamenii, de cultură, în special, care au luptat dintotdeauna pentru reînfiinţarea judeţului Romanaţi, spune că ideea redenumirii judeţului Olt drept Olt-Romanaţi şi aşa nu mulţumeşte pe toată lumea.
„Sunt foarte bucuros că s-a decis asta şi mi se pare ceva normal, dacă nu putem să refacem judeţul, este corect şi acest lucru, pentru că judeţul Olt a înghiţit cea mai mare parte din judeţul Romanaţi, se regăseşte în proporţie de 80% în judeţul Olt. Foarte mulţi oameni mă opresc şi mă-ntreabă, sunt foarte mulţi nerăbdători, sigur, ei ar vrea judeţul Romanaţi, le-am explicat că acest lucru nu se mai poate, dar că aşa cum există Bistriţa-Năsăud sau Caraş-Severin poate exista şi Olt-Romanaţi. Este o portiţă de a reintra pe harta patriei, pentru că prin ceea ce s-a hotărât în 1968 am fost scoşi din istorie, de pe harta ţării, ceea ce nu era corect, a fost un capriciu al lui Ceauşescu“, a spus istoricul, iar discuţia a mers mult mai departe, inclusiv apartenenţa la regiunea Oltenia datorând-o fostului judeţ Romanaţi.
Harta fostului judeţ Romanaţi
„E impropriu spus că slătinenii sunt olteni, acum au intrat în Oltenia, prin Caracal, dar oltenii sunt în dreapta Oltului. Caracalul era în dreapta Oltului, unde este Oltenia adevărată, iar Slatina, în stânga, în regiunea Argeş. Oltenia a avut, de când ştie istoria, cinci judeţe: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Vâlcea şi Romanaţi. Oltul era în stânga Oltului, n-avea nicio treabă, judeţul Olt nu era-n Oltenia. A existat o singură dată în istorie când judeţul Olt şi judeţul Romanaţi au fost în aceeaşi unitate administrativ-teritorială: în 1938, Carol al II-lea a înfiinţat ţinuturile, şi în ţinutul Olt intrau judeţele din Oltenia plus judeţul Olt. Atunci au fost împreună în ţinutul Olt. Nouă ţinuturi au fost, în fruntea lor era un rezident regal, aşa se numea, în fruntea judeţului, şi în ţinutul Olt erau şase judeţe, cele cinci din Oltenia şi judeţul Olt. Noi aveam în Romanaţi trei oraşe: Caracal, Corabia şi Balş, în Olt era Slatina, că Drăgăneşti nu cred că era oraş, dar Ceauşescu aşa a vrut el, «fuhrer-ul» de la Scorniceşti aşa a decis. Romanaţenii de atunci care aveau funcţii mari nu au avut curaj, n-au schiţat nimic şi toate protestele noastre s-au oprit la poştă, n-au ajuns. Şi chiar dacă ajungeau la Bucureşti, era hotărât. Când au venit de la Craiova să ne convingă pe noi, s-a ţinut o adunare, dar n-au fost de acord să fie într-un spaţiu unde să vină lume multă. A venit unul Drăgoescu, secretarul cu propaganda de la Craiova, şi a spus clar: «Ce-i daţi voi zor cu Romanaţiul? Seceretarul general este tânăr, are planuri mari, nu putem noi să-l supărăm că vreţi voi asta!». A trădat primarul de la Coarbia, toţi care au fost de acord cu judeţul Olt şi nu cu Romanaţi au fost răsplătiţi, luaţi la Craiova. Primarul de la Corabia, unul Golea, care a zis «ce Romanaţi, domne!», a fost luat la Craiova şi i s-a dat o funcţie. Aşa a fost...“, a povestit istoricul, care în repetate rânduri s-a pronunţat pentru revenirea la numele care, spune, este un bun de mare preţ pentru oltenii de pe-aici. „Ce înseamnă Romanaţi? Vine de la Roma-nates, născuţi la Roma, e vorba de originea noastră latină, cum să renunţi ala aşa ceva?!“, a mai spus istoricul.
„Caracalul a rămas, aşa, numai cu amintiri“
Caracalenii care susţin reîntoarcerea la vechiul judeţ sunt greu de convins, a mai spus istoricul, că astăzi situaţia ar fi cu totul diferită şi că nu i-ar avantaja. „Caracalul a fost lăsat cum nu trebuie, când noi am aşteptat, s-a terminat cu Slatina, în care s-a investit masiv, şi am crezut că se va investi în al doilea oraş, care era Caracalul, a venit Scorniceştiul la rând“, a mai spus istoricul despre cele petrecute în comunism.
La recreionarea judeţelor, când au dispărut 22 de judeţe de pe harta ţării, Romanaţiul, absorbit de judeţul Olt, a pierdut localităţi întregi şi în favoarea judeţelor vecine Teleorman şi Dolj, printre care şi localitatea Islaz, cu o deosebită încărcătură istorică. În perioada 1950 – 1968, Caracalul, capitala Romanaţiului, a făcut parte din regiunea Oltenia (pe când Slatina era raion din Argeş), Romanaţiul dispărând din documente. S-au păstrat, în schimb, diverse asociaţii şi societăţi culturale cu acest nume, printre care societatea Filatelică „Romanaţi“ şi revista culturală Memoria Oltului şi Romanaţilor există şi astăzi.
Se încarcă comentariile...
