Efectul sancţiunilor asupra Rusiei: conturile TMK au fost blocate. Mii de salariaţi din Slatina şi Reşiţa ai firmei nu-şi pot lua salariile

La firma din Slatina lucrează aproximativ 1.600 angajaţi, iar alţi 800 la Reşiţa FOTO: Adevărul

Aproximativ 2.400 de angajaţi ai TMK din Slatina şi Reşiţa nu şi-au primit salariile, după ce conturile companiei au fost blocate ca urmare a punerii pe lista de persoane sancţionate, pe fondul războiului din Ucraina, a acţionarului rus Dimitri Pumpianski. Acesta a deţinut, până în 3 martie, potrivit sindicatelor, firma care controlează TMK.

TMK Artrom Slatina, firma producătoare de ţevi turnate din oţel fără sudură, care este, printre altele, furnizor unic de anumite componente necesare uzinei Dacia Mioveni, are 1.600 angajaţi. Alţi aproximativ 800 are şi TMK Reşiţa, combinatul de oţel care asigură materia primă pentru firma slătineană.

Cum s-a ajuns la blocarea conturilor

Miliardarul rus Dimitri Pumpianski care figurează pe lista persoanelor pentru care Consiliul Uniunii Europene a impus sancţiuni s-a retras în 3 martie, din firma ce deţine TMK Slatina. Cu toate acestea, în 10 martie, conturile TMK de la băncile din România au fost blocate. Timp de cinci zile, spune liderul Cartel ALFA Olt la care sunt afiliate sindicatele din TMK, Cristel Ioţu, s-au purtat discuţii pentru a convinge băncile de necesitatea acordării unei suspendări provizorii a măsurii.

„Pe fondul războiului din Ucraina şi a sancţiunilor impuse societăţilor comerciale cu beneficiari acţionari finali (UBO) din Rusia (cuprinşi în listele de sancţiuni) la data de 10.03. 2022 conturile bancare deţinute de societatea TMK Artrom, la următoarele unităţi bancare – BCR, Unicredit (conturile din România, Italia şi SUA), Raiffeisen, BRD şi ING – au fost blocate la ordinul băncilor-mamă din Uniunea Europeană, astfel că la data de 15.03. 2022, unitatea TMK Artrom cu puncte de lucru în Slatina, judeţul Olt, şi Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, a fost în imposibilitatea de a plăti salariile angajaţilor români care lucrează în aceste unităţi şi alte plăţi“, a transmis Ioţu.

Acesta denunţă „graba unităţilor bancare de a impune sancţiuni fără a se efectua un minim de verificări cu privire la patronatul existent“, dar şi „lentoarea autorităţilor române în a debloca accesul la fondurile pe capitolul cheltuieli de salarizare“.

„Ne întoarcem la dosarul cu şină?“

La data la care s-au impus sancţiunile, 10 martie, Pumpianski deja nu mai figura în actele firmei, transferul acţiunilor deţinute de acesta în compania TMK Steeal Holdings din Cipru fiind făcut în 3 martie. „Ca urmare, TMK Artrom ieşea din aria societăţilor pentru care au fost impuse sancţiunile“, mai spune Ioţu.

Ceea ce se încearcă acum, până când se va lămuri problema acţionariatului, este obţinerea unei deblocări provizorii a conturilor, pentru plata salariilor. Ca argument, sindicaliştii invocă Regulamentul nr. 269/17.03.2014 al comisiei Europene, care la art. 4 prevede că „autorităţile competente ale statelor membre pot autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice îngheţate, sau punerea la dispoziţie a anumitor fonduri sau resurse economice în condiţiile pe care le consideră adecvate, după ce constată că fondurile sau resursele economice în cauză sunt necesare pentru satisfacerea necesităţilorde bază ale persoanelor fizice sau juridice ale entităţilor sau organismelor incluse pe lista din enexa 1“.

Instituţia la care sindicatele se uită acum cu speranţă este ANAF, care poate impune băncilor ridicarea blocajului, doar că de aici li s-ar fi transmis că, printre altele, este nevoie ca documentele care atestă retragerea din firmă a acţionarului rus supus sancţiunilor să fie prezentate în original, asta deşi întreaga documentaţie ar fi fost deja trimisă, scanată, către mai multe ministere. „Noi ne întrebăm: cu ce suntem noi, românii, de vină? O fi fost ăla rus, dar ce treabă au oamenii noştri care au muncit şi şi-au văzut de treabă? Băncile blochează un întreg flux, pentru că beneficiarii produselor TMk sunt din Uniunea Europeană. Omorâm oraşe întregi, omorâm economia românească“, a declarat Ioţu, pentru „Adevărul”.

Ce spun autorităţile române

Răspunsul oferit de ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, nu-i poate linişti prea mult pe angajaţi. „Sancţiunile decise la nivel european se aplică aşa cum au fost decise. Referitor la combaterea efectelor la nivelul angajaţilor, Guvernul va veni cu un mix de măsuri în perioada imediat urmatoare şi nu e vorba numai de efecte gen de aplicarea sancţiunilor, ci şi de efectele economice asupra companiilor care, în lanţ, pe orizontală, pot fi afectate de aplicarea sancţiunilor“, a spus ministrul.

La rândul său, ministrul Muncii, Marius Budai, a precizat că se vor căuta soluţii şi pentru plata salariilor, aşa cum s-au găsit pentru şomajul tehnic pentru angajaţii societăţilor afectate. „Colegii mei de la ANOFM au discutat azi la ANAF şi cu băncile din România. Pregătim la nivel de coalitie o OUG care va avea prevederi şi pe somaj tehnic. Am convocat deja la Ministerul Muncii o comisie de dialog social exact pe acest lucru. Se pare că sunt soluţii şi cu siguranţă eu, pentru şomaj tehnic, am prins un articol în OUG cu o anumită derogare. Am discutat şi cu domnul Hossu. Există soluţii, cum am identificat pentru plata şomajului, vom identifica şi pentru salarii. Există soluţii, oamenii să nu se panicheze”, a spus Budai.
 

 Vă recomandăm să citiţi şi:

FOTO  Secţie de zece milioane de euro inaugurată la fabrica de ţevi TMK Artrom Slatina

Secretul producătorului de ţevi „născut“ în zilele Revoluţiei, care a cucerit piaţa din SUA şi Canada. „Aşa ne-am îndepărtat de «elefanţi»“