Dezamăgirea unui student admis la o universitate de top din afară. „Turul facultăţii, online; nu e chiar ce aşteptam“

Dezamăgirea unui student admis la o universitate de top din afară. „Turul facultăţii, online; nu e chiar ce aşteptam“

Slătineanul Andrei Rădulescu, student la University of Glasgow, face cursuri de acasă FOTO: Adevărul

Pandemia a schimbat cu totul planurile tinerilor aflaţi la începutul vieţii de student. Admis la o universitate din străinătate, Andrei Lucian Rădulescu este unul dintre cei care nu au avut ocazia să participe fizic la niciun curs, din decembrie urmărind totul din faţa calculatorului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Tânărul a absolvit în 2020 Colegiul Naţional „Radu Greceanu“ din Slatina, o şcoală care trimite anual în afara ţării un număr mare de tineri admişi la universităţi de prestigiu. Ştia încă din aprilie că dacă va avea o notă mare la BAC este admis la University of Glasgow. Era prima alegere, însă avea la dispoziţie alte patru variante.

„BREXIT-ul chiar m-a speriat, într-o perioadă renunţasem la ideea de a merge în străinătate şi eram mai mult spre Bucureşti, însă m-am documentat mai mult şi am văzut că BREXIT-ul nu va afecta costurile pentru studenţi, pe anul meu. Şi aşa am aplicat. (…) Sincer, nu a fost aşa cum mă aşteptam, dar nu pot să spun că am fost dezamăgit, pentru că am plecat, să zic, oarecum cu aşteptări scăzute, special ca să nu fiu dezamăgit. Nu am apucat să merg la facultate fizic decât o dată, în prima zi, când nu era chiar atât de grea situaţia cu COVID-ul acolo“, am început să povestim. 

Studentul care a ales să se perfecţioneze în Scoţia în domeniile Matematică şi Informatică spune că a fost o alegere care a ţinut cont de multe aspecte. Printre ele, referinţele bune de la colegi mai mari, faptul că îşi poate plăti cursurile prin intermediul unei organizaţii din Scoţia care acordă împrumuturi cu această destinaţie pentru studenţii din Europa, dar şi felul de a fi al oamenilor de acolo, cu atât mai mult cu cât nu exclude varianta de a rămâne şi după absolvire.

A petrecut departe de casă nici trei luni, pentru că din decembrie s-a întors în România şi urmează, cum se întâmplă cu majoritatea studenţilor din lume, cursurile din faţa calculatorului.

Deşi a ajuns în Scoţia la mijocul lunii septembrie, primele luni au fost de acomodare. A fost foarte încântat de condiţiile de cazare, cu mult peste cele din România, spune tânărul, chiar dacă implică ceva costuri, aceasta fiind, de fapt, problema principală. „Cazarea e cea mai scumpă. La cămin e 526 lire pe lună cazarea şi traiul nu e aşa scump, pentru că eu am avut patru colegi de «gospodărie», un coridor cu cinci camere, fiecare cu camera lui, bucătărie comună, baie comună, şi făceam cumpărăturile împreună. N-am ieşit foarte scump, dacă mâncai nu cele mai scumpe chestii, puteai să cumperi undeva la 200-250 de lire pe lună. Categoric totul este sub 1.000 lire pe lună dacă îţi prepari mâncarea. Colegii care comandau mâncare preparată cheltuiau mai mult“, a detaliat tânărul.

Cum ajungi să fii admis într-o universitates din străinătate

Slătineanul dezvăluie că dacă vrei să studiezi în afara ţării după liceu ar trebui să te hotărăşti destul de devreme. Admiterea în sine ţine de fiecare caz în parte. „Poate să fie greu, poate să fie şi simplu, în sensul că e un proces de lungă durată. Cam din clasa a IX-a - a X-a trebuie să te gândeşti că vrei să mergi la o universitates din afară. De ce? Pentru că ai nevoie de multe activităţi extraşcolare. Voluntariat, concursuri, olimpiade. La noi, la Greceanu, mai era un concurs la care am fost în comitetul de organizare, am avut şi alte activităţi… Nu e ca la noi, dai admitere şi gata. Trebuie să-ţi faci un eseu motivational, de 4.000 de caractere, în care practic să înglobezi toate informaţiile astea. Mie nu mi s-a părut greu, dar mi se pare că trebuie să fii interesat. Într-un fel, să ştii să te vinzi pe tine, să arăţi ce fel de persoană eşti“, a explicat tânărul, care nu ştie exact ce a cântărit cel mai mult în întreg procesul, cert este că după ce a aplicat a primit o ofertă de la Universitatea din Glasgow. „Ţi se dă doar o ofertă la facultatea respectivă. Am prieteni care au aplicat şi nu au fost admişi, deşi credeam că vor fi admişi, unul dintre ei a fost la olimpiada de Informatică, la Naţională, în fiecare an, încă din gimnaziu. Poate trebuie să ai şi noroc…“, a mai spus tânărul.

În timpul scurt petrecut a avut ocazia să lege prietenii, însă lucrurile nu sunt nici pe departe cum şi le-a închipuit. „Nu ştiu cum să zic, am ajuns să mă gândesc că aş prefera să mă duc la liceu şi să dau BAC-ul iar. Cel puţin la facultatea unde sunt eu, în primul an, se organizează multe ptereceri. Acum n-a mai fost aşa. Turul facultăţii – online, turul campusului – online, nu e exact ce ne aşteptam“, a mai spus tânărul, care, altfel, a trecut cu bine de prima sesiune. Cum, însă, la fel se întâmplă cam peste tot în Europa, se întâlneşte aproape zilnic cu vechii lui prieteni, aflaţi în aceeaşi situaţie ca şi el, adică studenţi de acasă.

„Este o dezamăgire, pentru că am vrut să văd şi eu cum e să mergi la cursuri, să intru într-o clădire veche, de prestigiu, de peste 500 ani şi să socializez cu oamenii… În prezent îmi este dor şi de prietenii de la cămin, chiar vorbesc zilnic cu ei. Nici în semestrul II nu cred că voi pleca, deja au anunţat că totul va fi online“, continua tânărul explicaţiile.

Altfel, cursurile sunt disponibile pe o platformă specială, iar studenţii pot lua legătura cu un consultant, dacă au nelămuriri. Examenele din prima sesiune au fost online, deşi cu un an înainte totul se desfăşurase la universitate.

„Prima sesiune am avut-o în decembrie. Eu am ajuns în ţară pe 6 decembrie şi sesiunea a început pe 8 decembrie, la scurt timp, şi acum voi termina cursurile pe la începutul lunii aprilie, voi avea liber toată luna aprilie, iar în mai voi avea examenele din semestrul II care contribuie undeva la 50% la media finală. Examenele au fost complet online, asta a fost un şoc,  pentru că examenele din anii trecuţi erau scrise. Ne-au făcut examenele astfel încât să nu ne putem ajuta nici de pe Internet, de pe nimic. Şi asta a fost un oarecare şoc, dar m-am descurcat bine“, a mai spus tânărul.

Speranţa lui, ca şi a altor tineri care şi-au imaginat idilic viaţa de student, este ca din toamnă, din anul II de facultate, lucrurile să reintre pe făgaşul firesc. Are deja colegi care resimt mult mai mult lipsa accesului la laboratoare şi pentru care teoria neînsoţită de stagiile practice complică mult lucrurile.

„La cursuri poţi să întrebi dacă ai nelămuriri. Fiecare profesor foloseşte o platformă, poţi să pui întrebările anonim, poţi să îţi faci o programare, în care poţi să te vezi cu profesorul respectiv, şi ceea ce e foarte OK e că ai un consultant. N-am avut încă nevoie să întreb“, a explicat tânărul. Speranţa, şi promisiunea, de altfel, este că anul viitor vor avea parte de mult mai multă practică, odată lucrurile intrate într-o oarecare normalitate.
„Nu ni s-a spus, dar că cred că va conta şi să fii vaccinat. Nu am putut face vaccinul încă, dar evident că nu am reţineri. Oricum, s-a vaccinat mult în toată lumea, cu toţii sperăm că lucrurile se vor schimba“, a mai spus tânărul.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Primul student mort în Experimentul Piteşti, comemorat. Povestea cumplită a lui Corneliu Niţă

Decizie unică în istoria Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti: Propunere de exmatriculare a 45 de studenţi pentru fraudarea unor examene

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările