Curtea de Apel Craiova a respins contestaţia DIICOT Olt în dosarul Romvag Caracal. Cei cinci inculpaţi au rămas sub control judiciar
0Magistraţii Curţii de Apel Craiova s-au pronunţat joi, 5 mai 2016, cu privire la contestaţiile înaintate de o parte din inculpaţii în dosarul devalizării societăţii Romvag Caracal, dar şi de procurorii DIICOT Olt.
UPDATE Ora 17.45 - Judecătorii Curţii de Apel Craiova au respins contestaţia procurorilor DIICOT Olt, cei cinci inculpaţi rămânând sub control judiciar: „Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Î.C.C.J - D.I.I.C.O.T - Biroul Teritorial Olt. Admite contestaţiile formulate de către inculpaţii Burci Cristian Ionel şi Stancu Vilson. Desfiinţează în parte încheierea, în sensul că înlătură dispoziţia cu privire la obligaţia inculpaţilor contestatori de a nu se apropia de martorul Enache Dumitru şi de a nu comunica cu acesta. Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa din camera de consiliu.“
Omul de afaceri Cristian Burci, pus joi, 28 aprilie, sub control judiciar în dosarul în care este acuzat de devalizarea societăţii caracalene Romvag, a contestat măsura dispusă de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Olt. La fel a făcut şi Vilson Stancu, fost membru al Consiliului de Administraţie al Romvag Caracal. Nici procurorii DIICOT Olt nu au fost mulţumiţi de măsura dispusă de Tribunalul Olt şi au contestat-o de asemenea, aceştia solicitând iniţial arestul preventiv.
Miercuri, 27 aprilie, procurorii DIICOT au desfăşurat patru percheziţii, iar 10 persoane sunt vizate de ancheta procurorilor, cinci dintre acestea fiind reţinute la finalul audierilor, în ultimele ore ale zilei de miercuri şi primele din ziua următoare, şi plasate sub control judiciar joi, prin decizia judecătorului Tribunalului Olt.
Cele cinci persoane – omul de afaceri Cristian Burci, fostul membru al Consiliului de administraţie al Romvag - Vilson Stancu, Ion Dinoiu – fost director al Romvag Caracal şi actual candidat UNPR la funcţia de primar al Caracalului, Denisa Turcu – administrator special şi Clara Clementina Gheocov – fost director general al Romvag - sunt acuzate de constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, delapidare, evaziune fiscală, instigare la delapidare cu consecinţe deosebit de grave.
Procurorii spun că prin faptele lor cei acuzaţi ar fi prejudiciat societatea Romvag din Caracal cu 7.099.000 euro şi 3.811.756 lei, acuzându-i de asemenea că au reciclat diferite sume de bani care proveneau din infracţiuni, în cuantum de 18.099.000 de euro şi 3.811.756 de lei, iar prin ascunderea sursei impozabile sau taxabile şi evidenţierea în actele contabile sau în alte documente contabile a cheltuielilor care nu au avut la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, aceştia ar fi prejudiciat statul cu 25.646.825 de lei.
Argumentele judecătorului Tribunalului Olt
Deşi procurorii DIICOT Olt şi-au argumentat solicitarea măsurii arestului preventiv pe zeci de pagini conţinute de referatul înaintat Tribunalului Olt, judecătorul a considerat că nu sunt întrunite condiţiile adoptării unei astfel de măsuri, dispunând în schimb controlul judiciar pentru 60 de zile şi considerând că „această măsură preventivă este necesară tocmai pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal şi prevenirea săvârşirii de infracţiuni, fiind proporţională cu natura şi gravitatea acuzaţiilor aduse inculpaţilor şi totodată de natură a asigura un just echilibru între restricţiile impuse acestora şi scopul urmărit, prin dispunerea sa“, se spune în încheierea şedinţei din 28 aprilie 2016 prin care s-a dat soluţia controlului judiciar pentru 60 de zile pentru cei cinci inculpaţi anterior menţionaţi.
În timp ce procurorii au solicitat arestul preventiv argumentând cu „posibilitatea ca aceştia (inculpaţii) să distrugă dovezi, să influenţeze martorii ori alţi participanţi la comiterea infracţiunilor, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament”, judecătorul a considerat că nu s-au administrat suficiente probe şi că măsura nu ar fi proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată, invocând dispoziţiile legale care precizează că „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.”.
Inculpaţii explică prejudiciul drept „act managerial defectuos“, procurorii nu au convins cu probe
Acelaşi judecător a admis că, pe de o parte, „există indicii ce pot contura existenţa unei presupuneri rezonabile de natură a convinge un observator obiectiv cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de natura celor pentru care se efectuează cercetări în cauza dedusă judecăţii“, însă, pe de alta, „în contextul în care ancheta penală se derulează de aproximativ 2 ani de zile, judecătorul cauzei apreciază că se impunea administrarea unor minime mijloace de probă care să certifice concluzia existenţei unor prejudicii de natura celor invocate, din perspectiva infracţiunilor de prejudiciu care se reţin că au fost săvârşite. Ori, aşa cum se poate observa din conţinutul referatului cu propunere de arestare preventivă, organul de urmărire penală a invocat existenţa unor prejudicii a căror cauză este explicată de inculpaţi printr-un act managerial defectuos, apărare pe care judecătorul de drepturi şi libertăţi nu o poate înlătura în exclusivitate, în absenţa unor mijloace de probă care să contureze cu certitudine că acesta este rezultatul activităţii infracţionale ce constituie obiectul urmăririi penale.“
S-a desfiinţat, în continuare, şi ipoteza procurorilor că inculpaţii au încercat sau vor încerca să distrugă dovezi, să influenţeze martori, să altereze sau să ascundă ori să sustragă mijloace de probă, motivându-se că „aceste împrejurări de fapt nu sunt dovedite prin nici un mijloc de probă, fiind o presupunere a organului de urmărire penală care nu se fundamentează pe actele şi lucrările dosarului de urmărire penală, simpla nerecunoaştere a acuzaţiilor aduse neputând constitui temei pentru reţinerea unei astfel de aprecieri în lipsa unor minime indicii care să contureze această concluzie.“
Procurorii DIICOT nu au convins, a conchis judecătorul, nici în ceea ce priveşte pericolul concret pentru ordinea publică, admiţând că „deşi pericolul pe care îl prezintă inculpaţii pentru ordinea publică nu trebuie probat prin administrarea anumitor dovezi“, „în cauza de faţă nu se poate conchide cu privire la subzistenţa acestui pericol, în condiţiile în care faptele deduse anchetei s-ar fi consumat în „perioada 2006 până în prezent”, împrejurare în raport cu care o eventuală rezonanţă negativă a acestora s-a estompat, astfel că din această perspectivă privarea de libertate a inculpaţilor nu apare ca fiind proporţională cu acuzaţiile aduse“, se mai cuprinde în încheierea şedinţei din 28 aprilie 2016, prin care judecătorul Tribunalului Olt a stabilit măsura controlului judiciar, respingând solicitarea procurorilor DIICOT de a dispune arestul preventiv.
CITIŢI ŞI:
Precizări privind anchetele efectuate de procurorii DIICOT Olt, la sediul Adevărul Holding
VIDEO Ce conţine referatul procurorilor DIICOT Olt privind dosarul Romvag Caracal
Se încarcă comentariile...
