FOTO VIDEO Românul care a construit cu 500.000 de dolari un motor de rachetă despre care susţine că este unic în lume. A preluat un proiect abandonat de NASA

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un motor pentru rachete aerospaţiale, despre care inventatorii spun că este primul de acest tip construit în lume, a fost prezentat la sfârşitul săptămânii trecute într-o comună din Vâlcea.

Dumitru Popescu, un român originar din judeţul Vâlcea care locuieşte de mai mulţi ani în Statele Unite, a prezentat la sfârşitul săptămânii trecute prototipul unui motor numit "liniar aerospike", despre care spun că este o creaţie adusă în acest stadiu în premieră mondială. Popescu, specializat în inginerie aerospaţială, şi-a prezentat creaţia în weekendul recent încheiat, în comuna vâlceană Stoeneşti.

Dumitru Popescu conduce în Statele Unite un proiect numit ARCA Space Corporation - o corporaţie americană aerospaţială care construieşte rachete spaţiale şi aeronave cu sau fără pilot, în vederea explorării spaţiului, înfiinţată în 2014.

Proiectul făcut public la Vâlcea este un parteneriat între compania din SUA şi un ONG intitulat tot ARCA (Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică), înfiinţat la Vâlcea în 1999 de către Dumitru Popescu şi alţi câţiva pasionaţi de rachete şi aeronautică.

Prototipul motorului liniar, care urmează să fie montat pe o rachetă intitulată Demonstrator 3, s-a construit la Vâlcea în doar o lună de zile, după ce s-a lucrat la proiect timp de doi ani. Ar fi „prima rachetă care atinge orbita într-o singură treaptă”.

Premieră mondială: „Noi vom pune în practică primul zbor cu un aerospike nou”

Prezentarea prototipului a avut loc în cadrul Zilei Porţilor Deschise ARCA România, alături de standul şi echipamentul de testare ale Asociaţiei Române pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA) într-o comună din apropierea municipiului Râmnicu Vâlcea.

Motorul va fi testat luna aceasta şi lansat până la finele acestui an pe o rachetă suborbitală balistică, Demonstrator 3, ce încorporează tehnologia utilizată pe HAAS, prima rachetă românească proiectată să transporte sateliţi în spaţiul cosmic.

image

O reuşită ar deschide drumul pentru vehicule mai eficiente şi ieftine pentru zborul în Cosmos

Pe scurt - ce n-a reuşit nimeni până acum, nici măcar NASA, încearcă românii: „S-a testat foarte mult acest motor de către NASA care a dat 4 miliarde de dolari pentru un program la sfârşitul anilor 90 şi începutul anilor 2000”. Din raţiuni politice, proiectul însă a fost abandonat. „Congresul le-a tăiat fondurile, nu din cauza motorului ci din alte motive, şi de aceea noi vom pune în practică primul zbor cu un aerospike nou. Sperăm ca testele să fie benefice şi să deschidă drumul spre crearea de vehicule mult mai eficiente şi mult mai ieftine pentru zborul în Cosmos”, explică Dumitru Popescu. 

„Am plecat de la ceva ce exista deja”, la dimensiuni reduse şi cu costuri pe măsură

„Va fi prima dată când va fi testat zborul unui motor de acest tip. Toată lumea aşteaptă chestia asta de zeci de ani de zile. NASA a testat acest motor foarte foarte mult, dar doar la sol. Au vrut să construiască un vehicol care se numea X 33, în care au băgat cele 4 miliarde de dolari. În 2001, cred, au anulat proiectul vehiculului şi o dată cu el şi testarea la zbor a motorului. Deci noi am plecat de la ceva ce exista. Fundaţia era deja clădită de NASA şi Rocketdyne”, recunoaşte inginerul Popescu.

La dimensiuni mult mai mici, ce-i drept, românii o să testeze pentru prima dată în lume motorul pe racheta Demonstrator 3, la nişte costuri care nu depăşesc jumătate de milion de dolari.

  

Motorul oferă eficienţă de la nivelul mării, pe toată înălţimea traiectoriei, până în Cosmos

„Ce este special, legat de acest motor, care se numeşte Aerospike liniar, faţă de un motor rachetă clasic? Oferă eficienţă începând de la nivelul mării pe toată înălţimea traiectoriei, până în Cosmos. Deci este un motor rachetă mult mai eficient şi consumă în general cu până la 30% mai puţin decât un motor rachetă clasic, normal”, ne mai spune inginerul român.

Primul motor aerospike din lume care o să fie testat la zbor

„O să fie primul motor aerospike din lume care o să fie testat la zbor. Este un moment aşteptat de toată comunitatea ştiinţifică şi inginerească internaţională. Deci o să fie un moment important pe care sperăm să-l transmitem şi în direct pe TV ca la fiecare misiune şi transmis pe internet”, mai promite inventatorul.

„Noi vom pune în practică primul zbor cu un aerospike nou”. Un motor îmbunătăţit din multe puncte de vedere.

image

  

Din aprilie, proiectul a fost reluat în România

Testarea are loc la 19 ani de la lansarea ARCA în România, timp în care au existat mai multe proiecte: lansarea unei rachete construită integral din materiale composite, apoi un proiect cu Agenţia Spaţială Europeană pentru testarea sistemului de reintrare pentru nava cosmic ExoMars… 

„În 2015 am deschis o companie şi în Statele Unite ale Americii, unde am realizat drone, am reînceput proiectul rachetei HAAS şi am avut un contract cu Ministerul Apărării din Statele Unite. Probabil mulţi dintre dumneavoastră ştiţi deja întâmplarea mea mai ciudată din ultimul an (probleme juridice pe care le vom prezenta cu altă ocazie - n.r.) , în care am reuşit să câştig, să-mi rezolv problemele acolo. Din aprilie acest an, am reluat activitatea şi aici şi atunci am hotărât să continuăm cu testarea motorului şi cu lansarea rachetei până la sfârşitul anului. 

Diferenţa faţă de un motor normal rachetă

Un motor rachetă normal are un con prin care ies gazele fierbinţi. La acest motor conul este tăiat în două şi o suprafaţă a cercului rămâne expusă la presiunea atmosferică. E un proces puţin mai complicat, dar idea este că e un motor rachetă mult mai eficient decât unul normal. Acesta este conul unui motor clasic, nu e complet”, a mai spus Dumitru Popescu prezentându-ne un recipient negru, sub forma unei mari vaze fără fund pentru a elimina gazele fierbinţi. 

image

„Deosebirea la motorul pe care îl testăm acum este că nu vor fi închise gazele în acest con, ci datorită faptului că este tăiat în două permite gazelor să fie autoadaptate în funcţie de presiunea atmosferică. S-a testat foarte mult acest motor de către NASA”, mai recunoaşte inventatorul român.

Dumitru Popescu a explicat pe înţelesul tuturor ce anume face motorul testat de români să fie atât de special: „Ca să fie mai intuitiv, imaginaţi-vă că toată suprafaţa de evacuare se regăseşte până unde se termină partea neagră pe care o vedeţi, a motorului. Dar el mai continuă  suplimentar cu partea portocalie ceea ce în mod normal ar trebui să ofere o tracţiune suplimentară, pentru că gazele continuă să împingă în ceva... Am prelungit. Dar tăind ajutajul în două, laşi gazele să se expandeze libere în funcţie de presiunea atmosferică  şi atunci obţii teoretic şi practic un exces de tracţiune şi eficienţă, de la nivelul solului până în vid.”

Diferenţa dintre un motor rachetă clasic şi cel aerospike liniar testat în România, explicaţii ARCA, Dumitru Popescu

    

Noi echipamente aşteptate din SUA  

„Pentru următoarele săptămâni avem planificat ca testele de motor să rămână exact în această locaţie, cu acest motor, urmează ca instalaţia să primească mai multe echipamente, aşteptăm să ne vină din SUA echipamentele de avionică şi cel târziu în decembrie să facem lansarea de pe ţărmul Mării Negre”, aflăm de la inginer. 

Detalii tehnice ale primului prototip de aerospike din România

Când vine vorba despre detalii tehnice privind aerospike-ul liniar testat în România, Popescu ne dezvăluie: „În cazul nostru presiunea din interiorul rezervorului va fi de 18 atmosfere. Concret, ne aşteptăm să ajungem cu racheta la 20 km altitudine şi la o viteză de 2500 km/h, ceea ce va fi destul de relevant. Pentru că, din câte s-a observat, la o viteză de 2- 3000 km/h motorul începe să-şi piardă din eficienţă. Deci, până la 2000 de km/h merge super bine. Între 2000 şi 3000 de km/h, din cauza curgerii aerului în jurul rachetei, îşi pierde eficienţa, apoi la peste 3000 km/h revine din nou la o eficienţă optimă. Practic, testul va fi exact în regimul acesta în care am putea să observăm ce se întâmplă”.

„Obiectivul acestei lansări este strict de a testa motorul la zbor, în cel mai simplu mod posibil”

Racheta Demonstrator 3 nu va avea decât un singur motor. Rezervorul motorului va fi unul mai lung, cu aceeaşi capacitate ca cel prezentat de Ziua Porţilor Deschise, dar „la jumătate de metru diametru şi şapte metri  înălţime, din raţiuni aerodinamice. În plus, faţă de modelul expus, pe cele patru muchii de la motor vor exista ca prelungire şi patru aripi pentru stabilizarea aerodinamică a rachetei. Racheta nu va fi pilotată, se va folosi pentru lansarea ei o rampă de aproximativ 25 de metri înălţime. Obiectivul acestei lansări este strict de a testa motorul la zbor, în cel mai simplu mod posibil. Ne bazăm pe experienţa din cele opt misiuni de până acum, dar întotdeauna este loc de mai bine. Prefer să fac un lucru bine, decât excelent, care presupune un timp mai îndelungat şi costuri mult mai mari”, spune Popescu, care nu exclude compromisul în domeniu.

image

Fibra de carbon înlocuită cu fibra de sticlă, din motive „pur economice”

Ca şi material la crearea motorului aerospike al ARCA s-a folosit fibra de sticlă tip S, nu kevlar, un material foarte uşor şi rezistent, de cinci ori mai rezistent decât oţelul, compus din foarte multe fibre plastice, fiind folosit astăzi în vestele antiglonţ spre exemplu, sau fibra de carbon, care astăzi este fibra cu cea mai are răspândire în industria aerospaţială. 

A fost o decizie care a avut la bază motive strict economice, chiar dacă în ultima vreme, costurile par să fie comparabile, preţul la cel din ultimă fiind în picaj în ultimii ani. 

„Din punctul nostru de vedere, fibra de sticlă de tip S e puţin mai bună, în sensul că ar fi nevoie de mai puţin material, ţinând cont că este nevoie de o greutate cât mai mică”.

Despre grosimea peretelui rezervorului, Dumitru Popescu nu a vrut să dezvăluie decât faptul că este foarte subţire, deşi este vorba despre mai multe straturi. În plus, am mai reţinut că s-a folosit apă oxigenată 72% concentraţie, dar că se poate ajunge şi până la o concentraţie de 99%. 

  

Rezervorul motorului prototip nu a fost testat încă la presiune pentru că: „După datele pe care le avem, noi am face în acest moment cele mai uşoare rezervoare posibile”.

Explicaţii suplimentare despre o lansare în premieră mondială, acţiune „privată sută la sută”

Dumitru Popescu ne-a oferit şi alte explicaţii menite să lămurească motivul alegerii celor de la ARCA a unui aerospike liniar, îmbunătăţit: „Un motor rachetă clasic este eficient doar la o singură înălţime. Motorul aerospike este eficient la toate înălţimile şi nu este influenţat de schimbarea de presiune atmosferică”. 

În ceea ce priveşte costurile implicate de construcţie, testare şi lansarea rachetei cu tot ce presupune ea, acestea aparţin companiei: „Este privat sută la sută”, totul fiind „sub jumătate de milion de dolari”.

Malul mării ales ca loc de lansare din motive de siguranţă

Urmează testele de motor, de-a lungul lunii septembrie şi lansarea până la sfârşitul anului. „Ca un făcut, ca la toate misiunile, s-a construit în timpul verii şi s-au făcut lansările în timpul iernii, în loc să fie invers”, constată amuzat Popescu, când este întrebat de ce a programat zborul pentru luna decembrie.

Ca locaţie de lansare s-a ales malul Mării Negre pentru că „lansăm ceva la altitudine care trebuie să pice până la urmă. Este o chestiune de siguranţă. Spre exemplu, dacă am face lansarea în locaţia în care ne aflăm acum, unde vor avea loc însă testările, ar exista riscul să pice în capul cuiva. Deci a trebuit să alegem o zonă nepopulată”. 

Distanţa între locul din care în general se organizează evenimentul şi locul unde cade apoi racheta „depinde de lansare”. Prima rachetă, spre exemplu, „pe care am lansat-o noi în 2004, am găsit-o ulterior la 2,5 km depărtare. În cazul de faţă, resturile le putem găsi şi la 20 de kilometri depărtare”, ne mai lămureşte inventatorul.

„Alţii şi-au propus ceva mult mai ambiţios, modelul propus de noi este mult mai mic”

Se lucrează la motorul aerospike liniar care va fi lansat în România din decembrie 2016, iar la prototipul expus la prezentare de o lună de zile. 

Când vine vorba despre cum ar putea reuşi românii în situaţii în care alţii au dat greş, Dumitru explică: „Nu că n-au reuşit, dar alţii şi-au propus ceva mult mai ambiţios şi mult mai scump, şi mai mare, şi mai puternic. Modelul propus de noi este mult mai mic şi se poate face mai rapid. Între noi şi ceilalţi este diferenţă de cultură, până la urmă, în ceea ce priveşte cum lucrăm noi şi cum lucrează ei. Am clădit o experienţă în 19 ani, ştim cum să lucrăm rapid, ne înţelegem...” 

Pentru prototipul expus la Vâlcea au lucrat numai patru oameni.

image

Reuşita testului va determina implementarea motorului pe racheta HAAS

Când vine vorba despre ce se va întâmpla pe viitor, care vor fi urmările, în cazul unei reuşite a lansării Demonstrator 3, Dumitru Popescu susţine: „Îl vom implementa mai departe pe racheta HAAS, racheta mare şi sperăm cu asta să avem o nouă premieră – prima rachetă care ajunge orbita într-o singură treaptă. Costul pe lansare la racheta asta este puţin peste 1 milion de dolari, faţă de cea mai joasă ofertă la 4,9 milioane de dolari. Banii vor veni din lansări. Deci, dacă o să reuşim chestia asta, o să luăm o mare parte din piaţă”, mai spune inginerul. 

Când vine vorba despre concurenţă, Dumitru recunoaşte senin: „Nu ne este frică, pentru că piaţa este destul de mare, estimată la peste 4 miliarde dolari, până în 2020, mi se pare. Practic este loc pentru toată lumea.” 

„Până la urmă ce facem noi, NASA zice că facem bine. Asta contează”

În cei 19 ani de existenţă ai ARCA, Dumitru Popescu, omul care a înfiinţat-o ajutat de alţi pasionaţi de aeronautică şi rachete, susţine că au fost mai multe reuşite decât eşecuri: „Drept dovadă stă faptul că suntem în continuare aici. În sectorul privat nu prea ai voie să greşeşti.”

Iar când pomenim despre criticile celor care nu cred în visurile ARCA, Dumitru Popescu reaminteşte de succesele înregistrate de-a lungul timpului: „Am avut NASA Ames, Stennis, Kennedy, Wallops, Marshall, Johnson, patru contracte de 3,4 milioane de dolari pentru racheta HAAS, pentru care lucrăm noi acum, un contract cu US Department of Defence pentru ARCA Board, contract pentru misiunea ExoMars a Agenţiei Spaţiale Europene. Până la urmă ce facem noi, NASA zice că facem bine. Asta contează.”

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite