Zmeura din Prahova ajunge în prăjiturile din tot sudul ţării. „Fructul prinţeselor“, o afacere de familie sănătoasă şi parfumată
0Toată luna iunie, în curtea familiei Petrescu din localitatea prahoveană Lipăneşti este un zumzet neîntrerupt. Este perioada coacerii culturii de zmeură, o afacere sănătoasă şi parfumată care aprovizionează şi multe din cofetăriile din zona de sud a României. Datorită proprietăţilor excepţionale, zmeura este numită şi „fructul prinţeselor“.
În urmă cu aproximativ şase ani, Vasile Petrescu (44 de ani) a înmulţit plantele de zmeur pe care le avea în curte, la Lipăneşti, şi, mulţumit de producţie, a încercat să acceseze fonduri europene pentru o plantaţie extinsă. S-a lovit de birocraţie astfel că a continuat tot pe picioarele sale, mărind de la an la an cultura din curtea proprie. A ajuns, acum, la 1 km de plante de zmeură care produc, în sezon, între o tonă şi o tonă şi jumătate de fructe de zmeură.
„Eu îi spun afacere de familie pentru că muncim toţi la cultura de zmeură, iar cei care mă ajută la cules sunt rudele apropiate“, explică Vasile Petrescu. După munci specifice, de cultivat, înmulţit, curăţat sau săpat şi care durează tot timpul anului, în luna iunie, zmeura începe să se coacă, un sezon care durează foarte puţin, maximum o lună şi jumătate, dar care este foarte solicitant. „Zmeura naturală este extrem de perisabilă. Iubitoare de soare şi apă, se coace foarte repede atunci când este cald, astfel că în luna iunie culegem zilnic, timp de câteva ore pe zi. Este o perioadă foarte obositoare, dar şi plină de satisfacţii“, explică prahoveanul.
O afacere de familie
În această perioadă, în curtea sa, unde are amenajate şi cele patru rânduri de zmeură, este un zumzet neîntrerupt. Fraţi, unchi, nepoţi culeg manual, cu infinită grijă, bobiţele parfumate. Printre ei se află, destul de des, şi „turişti“, adică persoane din Bucureşti sau din Ploieşti care vin la cules de zmeură. Vasile Petrescu încurajează un fel de turism eco, în sensul că fiecare îşi poate culege cantitatea de zmeură dorită pe care, apoi, o cumpără cu un preţ mai mic decât cel care ar fi fost la livrarea la comandă sau la piaţă. „Sunt persoane care, în ani, ne-au devenit prieteni. În fiecare an fac cură de zmeură şi ştiu că la Lipăneşti găsesc zmeură naturală, fără pic de tratamente chimice. Când ne adunăm toţi la cules, rude şi prieteni, suntem ca la clacă, pe vremea bunicilor“, povesteşte bărbatul.
Zmeura este adunată pe răcoarea serii în găletuşe, apoi este transferată în cutii, iar a doua zi, foarte de dimineaţă, este transportată la cofetării din Ploieşti, din Bucureşti şi din jurul acestor oraşe, unde devine parte a unor prăjituri şi torturi delicioase. Practic şi distribuţia este limitată în spaţiu de perisabilitatea fructelor, astfel că nu depăşeşte zona de sud a României. Zmeura de la Lipăneşti a familiei Petrescu este foarte căutată pentru că este 100% naturală. O parte din aceasta ajunge şi la o mini-făbricuţă unde se fac dulceţuri pentru export, iar o altă parte este congelată şi vândută pe parcursul anului.
Zmeura, un elixir pentru sănătate
Datorită proprietăţilor sale excepţionale pentru sănătate, dar şi pentru că este un produs al naturii care se găseşte pentru foarte scurt timp, zmeura este numită şi „fructul prinţeselor“. „Este unul dintre cele mai puternice şi mai vindecătoare fructe ale naturii, semnalizat ca atare prin culoare roşie. Este plin de vitamine, iar ursul nu degeaba mănâncă zmeură, ştie foarte bine, în mod instinctiv, de ceea ce are nevoie organismul său“, explică Vasile Petrescu.
Zmeura conţine, pe lângă vitamina C într-o proporţie însemnată şi alte vitamine, dar şi antioxidanţi sau minerale. În zmeură este acid elagic, cu rol foarte important în prevenirea distrugerii membranei celulare. De asemenea, este indicată diabeticilor, având rol de normalizare a glicemiei şi, de asemenea, în ultimii ani a devenit extrem de căutată datorită proprietăţilor dovedite în curele de slăbire. Din zmeur se consumă tot, de la fructe crude sau în dulceaţă, compot, îngheţată, sucuri şi chiar băuturi alcoolice, până la muguri, flori şi frunze, cu proprietăţi excepţionale pentru sănătate.
Cum s-a întors furatul la cântar împotriva afacerii cu zmeură din Prahova
Zona Prahovei este una renumită pentru culturile de zmeuri. La câţiva kilometri de Lipăneşti, la Gornet, tone de zmeură erau recoltate în comunism, prin centre de producţie, iar după Revoluţie, germanii, mari amatori de zmeură ecologică, veneau cu TIR-urile pentru a încărca delicioasele fructe. Dar responsabilii de la centrele din Gornet au început să „boteze“ fructele cu apă, pentru a trage mai greu la cântar. Când au descoperit şmecheria, nemţii le-au spus celor de la Gornet că, „decât zmeură bună de la voi, dar cu apă, mai bine zmeură de la alţii, dar cinstită“.
Într-un singur an după episodul furatului la cântar şi în agitaţia economicpă mondială, germanii, spaniolii şi italienii au uitat, brusc, drumul spre comuna prahoveană. „Când o să înţelegem că nu se poate prin furtişag, atunci o să ne meargă şi nouă bine“, concluzionează Vasile Petrescu.
Familia sa nu poate trăi doar din producţia de zmeură al cărei profit, pe sezon, poate fi de maximum 4.000 de lei. Fiecare are un job separat, în construcţii sau în învăţământ, însă cu toţii aşteaptă cu mare nerăbdare sezonul zmeurei. „Este un timp special pe care îl trăim alături de rude, prieteni şi clienţi“, spune Vasile Petrescu. Din acest an, bărbatul a extins producţia din curte şi la aluni şi mure.
Vă mai recomandăm
Se încarcă comentariile...
