Potecile neştiute de la domeniul Sinaia. Unde duce Aleea Regală, descoperită recent lângă castelul Peleş

Potecile neştiute de la domeniul Sinaia. Unde duce Aleea Regală,
descoperită recent lângă castelul Peleş

Şapte kilometri de alei pietruite care înconjoară domeniul regal de la Sinaia au fost recent descoperite şi urmează să fie reamenajate pentru a fi introduse într-un circuit turistic. Aleile leagă între ele principalele construcţii aflate în jurul castelului Peleş, de la Vila Cuţitul de Argint şi până la Stâna Regală.

Ştiri pe aceeaşi temă

Proiectul de reabilitare este realizat de Asociaţia pentru Patrimoniu Regal Peleş cu sprijinul studenţilor şi profesorilor din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism ”Ion Mincu” şi Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti.

Cei mai mulţi dintre turiştii care ajung la Sinaia se opresc pentru a vizita doar Castelul Peleş, fără să ştie că în jurul acestui măreţ edificiu se află o serie de alte construcţii spectaculoase ridicate de familia regală la final de secol XIX, dar şi obiective turistice naturale care se regăseau pe lista destinaţiilor preferate de regele Carol I.

Exact din spatele Castelului Peleş, punctul nodal al domeniului regal, porneşte Aleea Regală care a fost realizată imediat după inaugurarea principalului edificiu, în 1883.

Balustradele din beton care imitau crengile pomilor

„La început era doar o cărare de pământ. Din 1889, poteca a devenit un drum fermecător prin pădure. A fost pietruită, s-au trasat borduri, au fost umplute intervalele cu piatră din cariera de la Poiana Ţapului, iar din loc în loc, au fost aşezate balustrade din beton, lucrate astfel încât să semene cu nişte crengi împletite. În perioada comunistă, aleea a fost pavată cu piatră fasonată, iar balustradele au fost înlocuite cu unele de lemn”, potrivit informaţiilor oferite de Asociaţia pentru Patrimoniu Regal.

Aleea Regală FOTO domeniulpeles.ro

Această alee care duce spre Stâna Regală este puţin cunoscută de turişti. O ştiu doar oamenii locului sau călătorii care află întâmplător informaţia. Ani la rând spectacolul oferit de pădurea din spatele castelului a fost ascuns turiştilor, iar în timp frumuseţea traseului a fost acoperit de vegetaţie.

Sâncile Franz Iosif

Drumul asfaltat duce la Cota 1400, dar din acest traseu se desprinde pe partea dreaptă Aleea Regală, marcată cu linie albastră până în dreptul unui pod peste râul Peleş până se ajunge în dreptul unui izvor şi de acolo spre Poiana Stânei Regale de unde se poate vedea toată splendoarea unei fâneţe, rezervaţie natural botanică. Tot aici se află şi punctul de belvedere, zona preferată de regele Carol I, stâncile Franz Iosif, monument natural geomorfologic.

”În septembrie 1896, Împăratul Franz Iosif a vizitat România cu prilejul inaugurării canalului de la Porţile de Fier şi a încheierii lucrărilor de regularizare a fluviului în zona Orşova. Vizitatorul imperial a poposit şi la Sinaia, de unde a făcut o excursie la Stâna Regală. De aici, Împăratul a urcat şi pe platforma amenajată pe stânca înaltă (situată la o înălţime de 1.299 de metri), pentru a admira Sinaia şi Valea Prahovei. Aşa se face că, după această vizită, Carol I a dat acestor stânci numele împăratului austro-ungar: Franz Iosif”, potrivit patrimoniupeles.ro. 

Proiectul de refacere a domeniului regal are în vedere readucerea la viaţă a aleii regale şi redarea ei turiştilor interesaţi să ajungă până la Stâna Regală.

O parte din reţeaua de alei care străbate domeniul Peleş FOTO domeniulpeles.ro

Reţeaua întreagă de alei, construită încă de pe vremea lui Carol I, este însă cu mult mai ofertantă pentru un circuit integral al domeniului. Au fost gândite  la final de secol XIX tocmai pentru a putea parcurge cu trăsura, cu sania, pe jos sau călare, întreg domeniu regal de la Sinaia.

Pornind din dreptul castelului se ţese o reţea de alei pietruite care duc spre restul clădirilor regale. De la Peleş se ajunge pe aleie pietrutită la Castelul Pelişor, reşedinţa de vară a principilor Ferdinand şi Maria, comandată de Carol I special pentru tânărul cuplu.

Vila Şipot

Urmează apoi o clădire mai puţin conoscută astăzi, Vila Şipot sau Casa Arhitectului, unde a locuit Karl Liman, arhitectul castelului Peleş. Vila a aparţinut RAPPS şi a fost preluată de familia regală în 2011. Este o clădire care a avut de suferit după intervenţiile lipsite de gust din perioada regimului comunist, iar mobilierul a fost înlocuit cu unul modern, specific anilor 70. 

În plus, acoperişul degradat se pare că permis infiltrarea apei de ploaie care a afectat mult imobilul la interior. În prezent nu se poate vizita, dar vila urmează să fie reabilitată şi redată şi ea circuitului turistic. Intenţia este ca în această clădirea cu o arhitectură spectaculoasă să fie realizat un spaţiu expoziţional dedicat arhitectului Karl Liman care şi-a dedicat jumătate din viaţă domeniului Peleş.

Vulpăria, locul unde regele Carol creştea animale de blană

Un alt imobil de patrimoniu, aflat pe domeniul de la Peleş, este Complexul Vulpărie. Aici exista o crescătorie de animale de blană şi de vulpi argintii, însă de foarte mulţi ani locul a fost abandonat. Complexul face şi el parte din proiectul de restaurare iniţiat de Asociaţia Patrimoniului Regal şi urmează să fie readus la viaţă. Va fi amenajat aici un spaţiu expoziţional şi va fi pus la dispoziţia publicului pentru proiecte artistice dedicate elevilor.

Potecile Peleşului duc apoi la baza domeniului regal, spre un alt complex de vile aflate în circuitul HoReCa. Este vorba despre Vila Cuţitul de Argint, unde se depozitau în vremea regelui Carol I lemnele, în prezent restaurant. Cea de-a doua vilă, aflată în imediata apropiere , Vila Stăvilar, în prezent pensiune, era folosită în trecut drept spălătorie, iar cea de-al treilea imobil, Hotel Bastion sau Vila Ceramicii, a fost folosit în vremea regelui Carol I pentru adăpostul cailor, aici funcţionând grajdurile regale. În anii 80 clădirea a găzduit o expoziţie permanentă cu ceramica familiei regale.

”La tunuri”

Turul pe domeniul regal nu se poate termina vără vizitarea Vilei Economat sau Complexul ”La Tunuri”. Clădirea a fost construită cam în aceeaşi perioadă cu castelul Peleş şi era reşedinţa gărzii regale.

 ”Corpul de Gardă a fost construit o data cu Castelul Peleş, între anii 1880-1883, de către arhitectul Johannes Schultz. Karel Liman a mărit şi îmbunătăţit edificiul, în stilul renaşterii germane, între anii 1908-1909. Astfel, clădirea a devenit de trei ori mai mare decât fusese în primele două decenii ale existenţei sale. La începutul secolului XX, clădirea cu trei niveluri (parter, etaj şi mansardă) era centrul gărzii regale, cuprindea birourile ofiţerilor, oficiul de poştă şi telegraf, locuinţe pentru personalul civil şi două garaje suficient de mari pentru şapte automobile”, conform patrimoniupeles.ro.

Casa Arhitectului FOTO patrimoniupeles.ro

Pe terasa dinspre Castelul Peleş există si astăzi cele două tunuri autentice achiziţionate de Carol I şi folosite în Războiul de Independenţă din 1877. Acestea dau numele sub care sunt binecunoscute deja şi edificiul, şi piaţeta, potrivit sursei citate.

Vila Economat este printre puţinele clădiri de pe domeniul Peleş foarte bine întreţinută şi face parte deja din circuitul turistic, aici funcţionând probabil unul dintre cele mai cunoscute restaurante din Sinaia.

Tur ghidat dedicat speciilor rare de arbori

Domeniul regal de la Peleş nu oferă doar un spectacol arhitectural, ci şi unul natural. În pădurea care înconjoară castelul şi întreg domeniul sunt plantate o serie de specii de arbori aduse de pe trei continente, Europa, Asia şi America de Nord, plantaţi acum un secol şi jumătate, chiar în perioada în care se construia castelul.

Sunt arţari cu frunze variegate, o specie altoită de paltin de munte, precum şi un chiparos foarte valoros care provine de pe coasta de vest a Americii de Nord, conform informaţiilor oferite de Asociaţia Patrimoniul Peleş. Se are în vedere un tur ghidat pentru a valorifica turistic tezaurul natural din jurul Peleşului.

Vă recomandăm şi:

Momentul-cheie care a transformat Sinaia dintr-un loc de rugăciune al călugărilor de pe muntele Sinai într-o staţiune de lux

Castelul Peleş, reparat cu meşteri aduşi din puşcărie şi cu tul pentru sutiene în loc de piele de Cordoba. „Da, domn'e, am folosit sticlă de fund de sifon la vitralii“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările