De unde vine expresia „a întors-o ca la Ploieşti“. Explicaţia specialiştilor

De unde vine expresia „a întors-o ca la Ploieşti“. Explicaţia specialiştilor

Gara Sud din Ploieşti la 1894, pe vremurile când trenurile „întorceau ca la Ploieşti“. FOTO arhive

Unul dintre primele lucruri care îţi vin în cap atunci când te gândeşti la ploieşteni este expresia „a o întoarce ca la Ploieşti“, însemnând o schimbare bruscă de atitudine care, în timp, a început să desemneze un comportament schimbător. În mod surprinzător, expresia care a trimis Ploieştiul în vocabular are legătură, în realitate, cu trenurile şi o particularitate a Gării de Sud a oraşului

Ştiri pe aceeaşi temă

În fapt, forma integrală a expresiei este „a întoarce precum trenul la Ploieşti“, mult mai apropiată de realităţile care au dat naştere construcţiei lingvistice. Expresia este mai repede o consacrare a istoriei căii ferate de la Ploieşti şi a modului în care acesta a rămas, fără nici o „intenţie“, în memoria colectivă şi vocabularul naţional. 

Profesorul şi istoricul ploieştean Dorin Stănescu ne-a explicat istoria expresiei care a făcut istorie, povestea făcând parte şi din viitorul volum II din „Marea Carte a Ploieştilor“, monografia actualizată a oraşului, aflată în pregătire la „Societatea Culturală Ploieşti - Mileniul III“.

Cum a început totul

Potrivit lui Dorin Stănescu, construirea liniilor de cale ferată Bucureşti-Ploieşti (1872) şi Ploieşti-Predeal (1879) s-a realizat în intervale de timp diferite. Şi atunci ca şi acum, din motive financiare, o perioadă a fost folosită calea ferată deja construită de la Bucureşti până la Ploieşti, unde constructorii liniei spre Predeal s-au legat direct în linia existentă în Gara Ploieşti.

În consecinţă, trenurile de la Bucureşti care mergeau spre Ardeal erau oprite în gară, locomotiva era decuplată de garnitură, intra pe o linie de manevră şi era întoarsă pe o placă turnantă, acţionată manual (în prezent, cea existentă la depoul Ploieşti Sud este acţionată electric) şi direcţionată pe linia spre Predeal.

Locomotiva era cuplată la celălalt capăt al garniturii, iar ultimul vagon al trenului venit de la Bucureşti devenea primul.

Placa turnantă din depoul de la Ploieşti Sud, în prezent acţionată electric

Când trenul pornea, călătorii aveau un sentiment general de nesiguranţă şi derută, că s-au urcat într-o cursă greşită, acesta părând că se întoarce la Bucureşti, deşi, în realitate, rula pe linia spre Predeal.

Două generaţii au consfinţit expresia

În 1886, la Gara Ploieşti erau şapte linii de circulaţie, cinci erau folosite pentru trenurile de călători, iar restul pentru trenurile de marfă.

Cum nu existau linii de manevră (acestea se efectuau pe liniile principale), schimbarea direcţiei spre Predeal sau spre Bucureşti dura, probabil, câteva zeci de minute. Timp pe care călătorii îl petreceau în restaurantul gării, pe peroane sau în vagoane, populate de negustorii ambulanţi.

Ciudata manevră de întoarcere a trenului a efectuată o perioadă îndelungată de timp, din 1879 (anul inaugurării liniei Ploieşti-Predeal) şi până în anii 1913-1915, când a fost construit Triajul Ploieştiului, iar trenurile au ocolit oraşul intrând direct pe linia spre Predeal.

Faptul că două generaţii de călători au apucat întoarcerea trenului şi au avut acelaşi sentiment de teamă, că au greşit destinaţia şi trenul, a întipărit profund în mentalul colectiv expresia „a întoarce ca la Ploieşti".

Trenul nu mai întoarce ca la Ploieşti de un secol

„Fenomenul era unul, evident, spectaculos, pentru o societate cu puternice trăsături rurale, nesigură atunci când uzita tehnologia, pe care de multe ori nu o înţelegea. Caragiale însuşi a simţit nevoia să vorbească despre acest fenomen în schiţa sa «Întârziere», publicată în anul 1900: «Dela Ploieşti, trenul de Predeal că să apuce spre Bucureşti schimbă frontul şi, ca şi cum ar vrea să se întoarcă înapoi, locomotive se pune acolo, unde până aici era coada trenului»„, spune istoricul Dorin Stănescu.

Impactul manevrei, puternic şi impresionant pentru călătorii cu trenul, s-a transmis din generaţie în generaţie. La 100 de ani de când trenul nu mai întoarce ca la Ploieşti, „a o întoarce ca la Ploieşti“ continuă să desemneze o schimbare neaşteptată, comportamentală sau de atitudine, „a întoarce foaia“.

Vă mai recomandăm

Sinaia, oraşul cu trei gări, în care au coborât regi şi preşedinţi. „Perla Carpaţilor“ a avut, de-a lungul timpului, nu mai puţin de trei gări, dintre care două regale. În gara Sinaia au coborât, în numeroase rânduri, membrii Casei Regale, dar şi preşedintele american Gerald Ford. Tot la Sinaia aveau staţie, la începutul secolului trecut, Orient Express-ul şi Arlberg Express

FOTO O felie de viaţă. Ceremonie inedită de pensionare a unui CFR-ist, la Gara de Sud din Ploieşti. După o viaţă „fracţionată“, petrecută în a doua armată a ţării, cum i se spunea înainte CFR-ului, Petre Lupescu, un ploieştean de 53 de ani, a ieşit la pensie. Ceremonia de lăsare la vatră a fost una originală şi emoţionantă şi s-a desfăşurat, aşa cum se întâmplă în cazul cfr-iştilor, pe peron

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările