Cum a fost respinsă lista AUR Prahova la Senat, dar s-au acceptat cele ale UDMR, PSD, PRO România şi PRM

Politizarea instituţiilor statului, inclusiv a instanţelor de judecată, rămâne principala problemă a României. Partidele politice au devenit oficii de plasare a forţei de muncă şi nu administratori corecţi ai statului.

Un stat care nu respectă principiile de drept şi care nu pune semn de egalitate între cetăţenii ţării nu poate fi un stat funcţional şi asta se vede.

Bătălia politică este una dura şi partidele politice folosesc tot arsenalul pus la dispoziţie, inclusiv relaţiile existente în diverse instituţii ale statului român.

Alianţa pentru Unirea Românilor, AUR, este singurul partid politic extraparlamentar care a depus liste complete de candidaturi în toate circumscripţiile din România. La acest moment AUR are peste 600 de candidaţi înscrişi în cursa electorală, mai mulţi chiar decât PSD sau PNL.

În două judeţe însă candidaturile depuse de către AUR au întâmpinat probleme.

În mod nejustificat la Harghita s-au imputat chestiuni de formă cu privire la documentaţiile depuse şi listele au fost respinse iniţial, pentru ca o hotărâre judecătorească să înlăture această nedreptate.

La Prahova lista de candidaţi a AUR pentru Senat a fost respinsă pe motiv că nici o persoană de sex feminin nu a fost inclusă pe listă. În situaţii similare s-au aflat USR la Bistriţa Năsăud (378/F/2020), UDMR pe circumscripţia 43 “diaspora” şi Pro România la Olt (1809/104/2020). În cazul altor circumscripţii electorale liste numai cu persoane de acelaşi sex au fost admise direct de către circumscripţii.

Toate trei partidele au urmărit aceeaşi cale de soluţionare: pe de o parte faptul că legea nu prevede expres ca fiecare listă trebuie să îndeplinească condiţiile, că dreptul constituţional al celorlalţi candidaţi nu poate fi respins şi că nici o persoană de sex feminin nu a manifestat intenţia de candida, ori acesta este un drept, nu o obligaţie.

Ca şi variantă secundară de lucru toate patru partidele au optat şi pentru retragerea celorlalţi candidaţi din listă (după termenul limită de depunere, fapt permis de lege), rămânând o singură persoană pe lista electorală.

În cazul USR la Bistriţa Năsăud şi Pro România la Olt instanţele de judecată au admis solicitarea de înscriere în curtea electorală, pentru AUR la Prahova acest lucru nu a fost admis, asta deşi deciziile luate pe cele două cazuri au fost aduse la cunoştinţa instanţei.

Mai mult decât atât, instanţa de apel Prahova(instanţa superioară) a dat o sentinţă pe un caz similar în anul 2016 (2362/5.11.2016) şi prin care sublinia că legea nu prevede sancţiuni dacă pe liste nu sunt introduse femei, că dreptul de a fi ales nu reprezintă o obligaţie, ori partidul nu poate obliga o femeia să candideze dacă nici una nu a manifestat interes în acest sens şi că respingerea listelor în ansamblu încalcă dreptul constituţional al celorlalţi candidaţi de a fi aleşi.

Chiar şi UDMR a avut o contestaţie similară pe circumscripţia 43 iar aceasta a fost respinsă, adică s-au acceptat candidaturile.

PRM a avut liste admise direct de către BEC în care apăreau numai persoane de sex masculin la Tulcea, fără a fi necesară intervenţia instanţei de judecată.

Practic la momentul de faţă, doar AUR a mai rămas cu o listă respinsă, asta deşi în cazuri similare pentru UDMR, PRM, PRO România şi Alianţa USR PLUS ele au fost admise. Şi asta cam spune totul despre justiţia din România, una în care justiţia se aplică în mod diferenţiat în funcţie de cine are accesul la putere.

AUR va contesta decizia la Curtea de Apel, dar cum justiţia este pentru cei aflaţi la putere, nu ne putem pune mari speranţe că se va mai face dreptate într-un judeţ care a dat cea mai mare densitate de personaje politice cercetate şi/sau condamnate.

Sigur că decizia este una politică, iar efectul asupra procentului general ce îl va obţine AUR este mic, dar important, însă încălcarea dreptului candidaţilor AUR de a fi aleşi şi a prahovenilor de a alegere nu este neglijabil.

Propunerea AUR pentru prima poziţie din Prahova este celebrul artist român Nicolae Voiculeţ, un naist desăvârşit cu numeroase premii naţionale şi internaţionale. Acesta va concura (dacă Curtea de Apel va face dreptate) cu nume grele, dar cu probleme penale, din partidele consacrate.

Nu întâmplarea face ca AUR să aibă la nivel naţional cele mai multe persoane de sex feminin înscrise în cursa electorală şi cei mai mulţi tineri.