Lăcaşul de cult în care „Moartea” este reprezentată ca o forţă ce reglează echilibrul universal

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Biderica Olari. Foto: Facebook Cristian Ionuţ
Biderica Olari. Foto: Facebook Cristian Ionuţ

Situată în apropierea Mănăstirii Curtea de Argeş, Biserica Olari, vechiul lăcaş din cartierul de odinioară al breslei olarilor, impresionează nu doar prin planul construcţiei, care diferă de cel al arhitecturii munteneşti, ci şi prin înfăţişarea „Morţii”, care îi uluieşte pe mulţi dintre cei care-i trec pragul.

Acoperişul de şindrilă, faţadele cu o bogată ornamentaţie pictată de un meşter anonim, care încântă ochiul prin coloritul şi plastica exprimării, scara exterioară din lemn, acoperită de o streaşină ce urcă-n camera clopotelor, armonia proporţiilor, dar mai ales planul construcţiei fac din Biserica Olari o curiozitate pentru vizitatori. 

“Biserica cu hramul «Adormirea Maicii Domnului» Olari, construită ante 1678, an inscripţionat pe o lespede funerară încastrată în peretele pridvorului, biserica a fost durată pe fundaţia unui edificiu religios din sec. XV, ctitorirea ei fiind atribuită monahiei Salomia şi consistentului sprijin material „al olarilor din mahala”. Iniţial, a fost schit de maici. Monumentul prezintă, prin încorporarea clopotniţei în structura sa planimetrică, evidente influenţe arhitecturale moldoveneşti”, explică, pentru Adevărul, cercetătorul Sorin Mazilescu, fost director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş.

„Turn clopotniţă de secţiune pătrată"

Este biserica breslei olarilor din Curtea de Argeş, căci urbea, chiar şi după ce n-a mai fost capitală a Ţării Româneşti, a continuat să fie, o bună bucată de vreme, unul dintre cele mai importante centre urbane, cu mulţi meşteşugari, printre care un număr impresionant de olari.

Câţiva reprezentanţi ai comunităţii şi ai breslei olarilor care au contribuit la ridicarea construcţiei sunt pomeniţi în inscripţia aflată pe o cruce de piatră din vecinătatea construcţiei: Tudor, Radul, Voica, Albul, Voina, Neacşa, Frăncul, Oprişa, Stanciu, Ivani, Rucsanda, Alba, Despa, Voicu.

   

„O <<refacere radicală>> a bisericii a fost efectuată în 1869, cu contribuţia financiară a unor meşteşugari din renumita breaslă a olarilor din oraş, care au fost şi comanditarii scenelor biblice pictate în exterior. O restaurare de amploare a fost efectuată în 1968-1969, de către Comisia Monumentelor Istorice, relevându-se fundaţiile construcţiei ecleziastice anterioare. De plan dreptunghiular compartimentat, cu absidă poligonală decroşată şi pronaos uşor extins, fără pridvor, biserica se particularizează prin turnul clopotniţă de secţiune pătrată, cu două niveluri, prin care se accede în pronaos, iar, pe o scară cu aspect rustic, în camera clopotelor”, mai spune, pentru "Adevărul", cunoscutul cercetător.

Lăcaşul din Oraşul Basarabilor, în care ”Moartea” este reprezentată ca o forţă ce reglează echilibrul universal
Lăcaşul din Oraşul Basarabilor, în care ”Moartea” este reprezentată ca o forţă ce reglează echilibrul universal

Biderica Olari. Foto: Facebook Rommie Costin

Turnul clopotniţă alipit pe latura de sud a corpului bisericii i-a făcut pe cei care au studiat monumentul să remarce asemănări cu arhitectura lăcaşurilor moldoveneşti zidite în vremea lui Ştefan cel Mare.

„Încorporarea clopotniţei în structura sa planimetrică particularizează construcţia prin disimetria ei evidentă. Pictura murală originară a fost realizată la sfârşitul secolului al XVII-lea”, mai spune Sorin Mazilescu.

„Rol educativ asupra celui ce intră în biserică"

Şi tot referitor la pictura murală, uimeşte reprezentarea „Morţii” ca o forţă ce reglează echilibrul universal. 

“Este o pictură naivă. Un exemplu de pictură făcută de oameni din mediul rural. Din punctul meu de vedere prezenţa morţii în pictură are un alt rol: rolul educativ asupra celui ce intră în biserică şi care trebuie să înţeleagă că suntem toţi datori cu o moarte”, explică, pentru "Adevărul", Ştefan Dumitrache, fost director al Muzeului Municipal din Curtea de Argeş.

Lăcaşul din Oraşul Basarabilor, în care ”Moartea” este reprezentată ca o forţă ce reglează echilibrul universal
Lăcaşul din Oraşul Basarabilor, în care ”Moartea” este reprezentată ca o forţă ce reglează echilibrul universal

 Moartea Foto: Argesul Renaşte- Biserica Olari

„Rătăcirea aceasta duce spre moarte"

Înfăţişarea morţii ca o forţă ce reglează echilibrul lumii este explicată de cercetătorul Sorin Mazilescu tocmai prin faptul că vorbim de o zonă de olari şi prin cel mai cunoscut motiv (întâlnit frevent la oale) este "Calea rătăcită", specific zonei Coşeşti.

"Rătăcirea aceasta duce spre moarte, iar regăsirea cu Dumnezeu ne readuce speranţa şi viaţa!

Este vorba despre influenţa pe care o exercită acestea pe drumul omului de la naştere spre moarte.

Hristos Îşi dăruieşte moartea Tatălui şi de aceea în Hristos cea care moare e moartea: <<cu moartea pe moarte calcând>>. De atunci, nici un om nu mai moare singur; Hristos moare cu el, pentru a-l învia o dată cu El. Taina botezului este astfel o foarte reală coborâre cu Hristos în moarte, fiind şi coborârea la iad. Sfântul Ioan Hrisostomul spune limpede acest lucru: <<Faptul de a coborî şi de a ieşi apoi din apă simbolizează coborârea la iad şi ieşirea din acest ţinut>>. A primi în acest fel botezul nu înseamnă doar a muri şi a învia cu Hristos, ci şi a coborî la iad şi a ieşi de aici urmându-L pe Hristos! Aşa vad eu”, mai spune, pentru "Adevărul", cercetătorul Sorin Mazilescu. 

Biserica Olari se află pe Strada Cuza Vodă, nr. 134 în Municipiul Curtea de Argeş, la o distanţă de 38 km de Piteşti.

Vă recomandăm să citiţi şi:

 Transmitere comunitară susţinută în Piteşti a tulpinii Delta. Două treimi dintre cei confirmaţi sunt pensionari

VIDEO Incendiu la casa parohială a renumitului monument istoric Biserica Olari din Curtea de Argeş

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite