Cinci reguli de respectat la munte ca să nu te trezeşti muşcat de vipere. Ce trebuie să faci rapid dacă ai totuşi ghinion

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Viperele nu vor mai fi decât câteva zile uşor de observat. Foto: Ion Sănduloiu
Viperele nu vor mai fi decât câteva zile uşor de observat. Foto: Ion Sănduloiu

Dacă în luna iunie încă mai sunt uşor de remarcat, căci ies să năpârlească sau ca să depună  ouă, salvamontiştii avertizează că, de luna viitoare, viperele vor fi mult mai greu de observat. Pentru cei care pornesc pe munte, riscul de a se trezi muşcaţi poate fi redus cu respectarea câtorva reguli de bază.

Deşi este un şarpe veninos, vipera nu este un animal agresiv. Depinde, cumva, de fiecare în parte să evite contactul cu ea. 

Şeful Salvamont Argeş, Ion Sănduloiu explică de unde vine pericolul, cum poate fi diminuat riscul de a fi "înţepaţi" de vipere şi, mai ales, primele lucruri care ar trebui făcute în cazul unei muşcături.

„În perspectiva noului sezon de vară, pentru a evita muşcătura de viperă (în Făgăraş întâlnim vipera comuna sau Vipera berus) se recomandă portul permanent al bocancilor de munte, cu carâmb înalt, chiar dacă temperatura ambiantă este ridicată. Portul bocancilor vă va feri şi de entorse ale gleznei (evitând alunecarea, chiar ale genunchilor) sau de răniri ale degetelor de la picior, prin lovirea de pietre", spune şeful Salvamont Argeş, Ion Sănduloiu.

Controlul vizual al zonei

Pentru că încă sunt mulţi turişti care înfruntă muntele total nepregătiţi - în espadrile, tenişi sau chiar papuci - salvatorul montan aminteşte o regulă de bază care previne o gamă largă de incidente şi pericole pe stânci.

   

"Nu se recomandă portul şlapilor sau al adidaşilor, care sunt sursa unui numar însemnat de accidente care ar putea fi evitate. Trebuie în permanenţă efectuat un control vizual al zonei în care urmează să păşiţi. Nu ridicaţi pietre mari decât după ce, în prealabil, aţi efectuat un control vizual dedesubt, pentru a verifica dacă sunt şerpi. 

„Vipera comună este un şarpe timid"

O atenţie deosebită trebuie acordată nu doar pietrelor mari, ci şi ierburilor înalte.

„Dacă intraţi într-o zonă cu vegetaţie înaltă care nu vă permite verificarea suprafeţei solului, loviţi uşor vegetaţia cu un băţ. În ciuda renumelui, vipera comună este un şarpe timid, care va fugi din calea dumneavoastră şi se va ascunde. Atenţie, nu încercaţi să vă jucaţi cu ele sau să le omorâţi. Toate animalele fac parte din fauna montană, iar, în plus, pot apărea accidentări", mai spune Ion Sănduloiu.

Ce faci dacă totuşi eşti muşcat

Muşcătura este, de obicei, un act de apărare şi se recunoaste prin orificiile lăsate pe piele, în zona de contact, durerea care le însoţeşte, înroşirea şi tumefierea ţesuturilor şi furnicăturile pe care victima începe să le simtă. 

„În cazul unei muşcături de viperă (se prezintă ca două înţepături la distanţă de 3-4 mm, care după o oră necrozează şi se edemaţiază, iar victima are senzaţii de vomă şi de ameţeală) anunţaţi 112 sau 0SALVAMONT şi încercaţi să aspiraţi cât mai mult din sângele prezent, prin stoarcere sau prin folosirea unei seringi tăiate care poate fi folosită ca instrument de vacuumare", mai spune Ion Sănduloiu. 

Desi e uşor de zis, dar greu de pus în practică, foarte importantă este menţinerea calmului şi relaxarea, căci agitaţia şi mişcarea accelerează răspândirea veninului. 

"Victima trebuie sa stea cat mai liniştită, să nu se mişte, pentru a evita răspândirea sângelui în corp şi să aştepte sosirea personalului calificat.  Administrarea preventivă a unor antihistaminice poate întârzia acţiunea veninului", mai spune şeful Salvamont Argeş.
 

Spalarea rănii cu apă faciliteaza eliminarea parţială a substantei toxice inserate în corp. Este total nerecomandată însă dezinfectarea rănii cu produse ce conţin alcool, care cresc toxicitatea veninului. În plus, este contraindicat consumul de băuturi alcoolice, care are un efect vasodilatator periferic, ce accelerează absorbţia toxinelor.

Când survine decesul

Deşi se întâmplă rar, muşcătura de viperă poate duce uneori la deces.

   

„Trebuie precizat că decesul se poate produce la cel putin 12-24 ore de la muşcătură, dar numai dacă şarpele a reuşit să administreze încărcătura totală de venin, ceea ce nu se întâmplă de obicei, deoarece omul este muşcat numai ca avertisment, ca reacţie de apărare", încheie Ion Sănduloiu.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Un puşti genial din Argeş, în lotul României la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori

 

Mesajul emoţionant al unei antrenoare de gimnastică după reuşita sportivă a unei fetiţe instituţionalizate 

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite