VIDEO Patimile ultimului mare duhovnic al românilor. Părintele Iustin, iubit de popor pentru harul divin, întemniţat de comunişti pentru simpatii legionare

VIDEO Patimile ultimului mare duhovnic al românilor. Părintele Iustin, iubit de popor pentru harul divin, întemniţat de comunişti pentru simpatii legionare

Părintele Iustin Pârvu s-a stins la vârsta de 94 de ani FOTO atitudini.ro

Urmaş al părintelui Cleopa, duhovnicul Iustin Pârvu (94 de ani) a renunţat, duminică, să mai fie pământean. Preotul s-a stins din viaţă în chilia sa de la Mănăstirea Paltin, judeţul Neamţ, lăcaş pe care l-a ctitorit.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mii de credincioşi cu sufletele vindecate de părintele Iustin Pârvu i-au întors rugăciunile, într-un pelerinaj impresionant care a durat mai bine de o lună la Mănăstirea de maici Paltini, din Neamţ. Oamenii au sperat că duhovnicul care a ctitorit acest lăcaş de cult îşi va reveni după operaţia la stomac suferită de Paşte, la Cluj. Duminică, unul dintre cei mai iubiţi preoţi din România a renunţat la viaţa de pământean, în chilia sa modestă.

„Citea” suferinţele de cum păşeai în chilie

În 1991, părintele Iustin Pârvu a pus piatra de temelie a mănăstirii Petru Vodă, din Neamţ, unde a fost stareţ. Lăcaşul, care poartă hramul sfinţilor arhangheli Mihail şi Gavril, este unic în ţară, fiind închinat martirilor din temniţele comuniste. Din 1993, an în care mănăstirea a fost deschisă, mii de credincioşi din toată ţara au început să se îndrepte spre duhovnicul Iustin, renumit pentru harul de a ”citit” într-o clipă suferinţa oamenilor. „În 2002, am zăbovit o noapte la mănăstire. Sute de oameni veniseră din toată ţara ca să caute sfat bun la el. Am stat la slujbe, l-am văzut «plutind» între chilie şi biserică, l-am ascultat citind rugăciuni de dezlegare, l-am simţit dăruind iubire”, povesteşte scriitorul nemţean Dan Iacob.

Acesta a revenit doi ani mai târziu, reuşind de această dată să vorbească cu părintele Iustin. „Se întâmplă un lucru interesant: pe hol, în aşteptare, ţi se pare că cel care se află atunci în chilia părintelui stă nepermis de mult. Când intri, constaţi că, în prezenţa lui, timpul este, parcă, suspendat. Aşa am păţit şi eu. O jumătate de oră a fost timpul în care abia reuşisem să începem bine dialogului nostru”, spune Dan Iacob.

”La uşa lui, laşi împietrirea inimii”

Impresionat de viaţa duhovnicului din Neamţ a fost şi scriitorul Adrian Alui Gheorghe, care a scris, începând din 2002, o serie de volume dedicate monahului de la Petru Vodă. „La uşa părintelui Iustin, laşi ura de frate, de soră, de mamă, de tată, de vecin, de coleg. Laşi împietrirea inimii. Dacă laşi toate astea deoparte, dacă poţi să te desprinzi de gândurile tale şi de spaimele tale ca de un corset prea strâmt, atunci îţi vezi, cu siguranţă, sufletul”, spune scriitorul nemţean.

Nu de puţine ori, credincioşii au povestit că nici nu apucau să-şi descarce sufletul, că duhovnicul îi „citea” ca pe o carte deschisă. „Ştia şi cum mă cheamă, de unde vin, ce probleme am şi am primit de la el sfaturi care m-au ajutat să trec peste un necaz mare în familie”, spune Maria Mătase, din Bacău.
 

Acuzat de simpatii legionare

Viaţa părintelui Iustin nu a fost lipsită de critici. În urmă cu doi ani, două videoclipuri postate pe internet arătau cum un grup de măicuţe îi cântau duhovnicului „Sfânta tinereţe legionară”, preotul fiind renumit pentru apropierea de doctrina legionară.

 

Înregistrările au stârnit mânia Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului – MCA Romania. Cele două filmări arătau două scene aproape identice, datate 2009 şi 2011, petrecute la anivesările părintelui de 90, respectiv 92 de ani. Cântecul este unul dintre simbolurile mişcării legionare şi a Gărzii de Fier, autorul versurilor fiind poetul Radu Gyr. Reprezentanţii Centrului au transmis un protest oficial Patriarhiei Române, atrăgând atenţia asupra „promovării, în lăcaşurile de spiritualitate ortodoxă, a ideologiei extremei drepte”. Patriarhia a transmis problema, pentru clarificare, Arhiepiscopiei Iaşilor, care a condamnat atitudinea măciuţelor.

16 ani în temniţele comuniste


Părintele Iustin Pârvu s-a născut la 10 februarie 1919, în satul Poiana Largului, la acea vreme comuna Călugăreni, judeţul Neamţ. În cel de-al doilea Război Mondial, a participat, împreună cu Divizia 4 Vânători de Munte, la luptele date de Armata Română.

După întoarcerea de pe frontul de est, unde a activat ca preot militar, părintele Iustin Pârvu a fost arestat în anul 1948 de comunişti şi condamnat la 12 ani de temniţă grea, acuzat de convingeri legionare. A fost încarcerat la Suceava, Văcăreşti, Jilava, Aiud, Piteşti şi a executat muncă silnică în mina de la Baia Sprie. În urmă cu câţiva ani, părintele duhovnic de la ”Petru Vodă” a povestit în ce condiţii a  primit un spor de pedeapsă de patru ani, pentru că nu a vrut să se lepede de dreapta credinţă. „Îmi amintesc că, la un moment dat, ne-au aliniat pe toţi şi ne-au întrebat care dintre noi mai crede în Dumnezeu. Am păşit în faţă şi am mai căpătat un spor de pedeapsă“, spunea stareţul.


Părintele Hariton, lăsat în locul său

Între anii 1966 şi 1975, iubitul călugăr a fost reprimit în monahism, ca vieţuitor al Mănăstirii Secu (Neamţ), iar între 1975 şi 1991, ca vieţuitor al Mănăstirii Bistriţa (Neamţ). În toamna anului 1991, duhovnicul a pus piatra de temelie a Mănăstirii ”Petru Vodă”, de călugări, iar din anul 1999 a început construirea Mănăstirii Paltin, de maici. Din anul 2006, părintele Iustin nu a mai fost stareţ al mănăstirii ”Petru Vodă”, la cererea sa. Cu puţin timp înainte să înceteze din viaţă, marele duhovnic l-a desemnat ca viitor stareţ al mănăstirii pe ieromonahul Hariton Negrea, de la Mănăstirea Durău.



„Poporul român este un popor biruit, pizmuit. Poporul e fără stăpân, asta e drama cea mare. Toată lumea aceasta e fericită, e bucuroasă, are de toate, dar nu are cine să-i încălzească inima, să o poată menţine într-o unitate” Părintele Iustin Pârvu - Mai 2013 -

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: