Paşti la schiturile din Munţii Stânişoarei. „Încearcă să ne intoxice cu acest simbol al desfrâului, iepurele”

Paşti la schiturile din Munţii Stânişoarei. „Încearcă să ne intoxice cu acest simbol al desfrâului, iepurele”

Benedict Sauciuc, stareţul Mănăstirii Neamţ FOTO Facebook

La schiturile ascunse prin Munţii Stânişoarei se fac ultimele pregătiri de Paşti, unul dintre cele mai căutate lăcaşuri find cel de la Neamţ

Ştiri pe aceeaşi temă

Doar o zi şi câteva ceasuri ne mai despart de una dintre cele mai mari sărbători ale ortodoxiei, Paştele, majoritatea oamenilor, credincioşi sau nu, intrând în febra pregătirilor. E o perioadă în care se pune accent deosebit pe cumpărarea a de toate pentru o masă îmbelşugată, în supermarketuri şi pieţe se merge „bară la bară“, cu cărucioarele, la fel ca pe străzile aglomerărilor urbane. 
 
Mielul, carnea de orice fel, ouăle, cozonacii şi pasca sunt aprig căutate, se cumpără cadouri în numele iepuraşului de Paşte, un „iepure“ care nu are nimic în comun cu tradiţia românească. 

Şi aşa se face că sărbătoarea a devenit una eminamente comercială. Şi nu sunt prea mulţi cei care mai au timp să mediteze şi la semnificaţia spirituală a Paştilor, gândindu-se la patimile Mântuitorului Iisus Hristos, participând la slujbele din biserici, mai ales că totul a fost dat peste cap de pandemie. Una care a impus reguli de neînchipuit acum câţiva ani. 
 
Doar mănăstirile reuşesc să păstreze nealterată latura religioasă a sărbătorii şi chiar în condiţii de epidemie numeroşi pelerini vor alege să-şi primenească sufletele în sfintele lăcaşuri, atraşi de linişte şi de frumuseţea peisajelor primăvăratece. Iar în ţinutul străjuit de Ceahlău, în Munţii Stânişoarei, locuri de reculegere sunt destule, secularele mănăstiri Neamţ, Văratec, Agapia, Secu, Sihăstria, Sihla, Horaiţa sau Vovidenia. 
 
Câţi pelerini şi turişti vor sosi la aceste aşezăminte de cult de Înviere sau în zilele de după nu se ştie,
date fiind condiţiile anului pandemic 2021, dar la cuhniile acestora este „fierbere“ mare, pregătindu-se bucate pentru cei ce vor adăsta la agapele creştineşti de după slujbe. 
 
La Mănăstirea Neamţ, cea mai veche şi mai mare din Moldova şi din ţară, care-i păstorită de peste 20
de ani de arhimandritul Benedict Sauciuc, pregătirile pentru Paşte sunt pe final, obştea aşteptându-i pe cei dornici să petreacă sărbătorile pascale într-o atmosferă încărcată de linişte şi spiritualitate, departe de stresul şi grijile lumii cotidiene. 
 

„Sfânta Înviere a Mântuitorului să ne aducă linişte, pace între noi, oamenii, nu numai în România“ 

„Învierea Domnului este cea mai frumoasă şi importantă sărbătoare a creştinătăţii. Noi ne pregătim cu aceeaşi dragoste faţă de credincioşi şi toţi cei care vin să ne treacă pragul. La noi, la sfânta Mânăstire Neamţ, credincioşii sunt atraşi şi de faptul că slujba Învierii se oficiază afară, incinta mănăstirii fiind ca o biserică deschisă, sub cerul înstelat“, declara, pentru Monitorul de Neamţ, stareţul Sauciuc. 
 
A vorbit şi despre momentele speciale care diferenţiază Mănăstirea Neamţ de alte aşezăminte de cult: „Sunt persoane care vin special pentru slujba Învierii a doua, de la ora 14.00. Şi la noi, ca şi la alte mănăstiri mari, se citeşte Sfânta Evanghelie în mai multe limbi, de obicei douăsprezece. Depinde şi câţi
preoţi vorbitori de limbi străine participă la slujbă, pentru că de obicei vin şi din alte părţi. Se aminteşte astfel despre faptul că Hristos a trimis apostolii să predice Evanghelia la toate neamurile pământului“, a precizat stareţul. 
 
Un alt moment deosebit are loc după slujba oficiată de Învierea a doua, când preoţii împreună cu obştea şi credincioşii merg cu sfinte odoare şi cântări religioase de la biserică spre trapeză unde se va aşeza masa oficială, apoi se vor întoarce în altar, pentru o slujbă de mulţumire. 
 
„Noi le spunem de pe acum tuturor credincioşilor Hristos a Înviat! şi Sfânta Înviere a Mântuitorului Nostru Iisus Hristos să ne aducă linişte, pace între noi, oamenii, nu numai în România, ci în întreaga lume. Trebuie să cerem ajutorul lui Dumnezeu ca să ne găsim drumul, pentru că s-au inversat valorile, iar omul se tulbură şi umblă în întuneric. Noi suntem un popor creştin-ortodox şi trebuie să rămânem creştini, la fel ca majoritatea popoarelor Europei. Trebuie multă chibzuinţă, să fim atenţi la viaţa noastră“, a mai spus arhimandritul.  
 

„Sfintele Paşti nu înseamnă iepuraşi de ciocolată“ 

La fel ca la Mănăstirea Neamţ şi la Văratec, Agapia sau Sihla, obştile de călugări sau monahii au pregătit, după obicei, ouă roşii, pască, cozonac, miel şi alte bucate tradiţionale cu care se vor înfrupta
credincioşii sau turiştii plecaţi spre „tihnă“. De menţionat este faptul că la Sihăstria nu se consumă niciodată carne de origine animală, ci doar peşte, atunci când nu e post. 
 
Schitul Vovidenia este situat în imediata apropiere a Mănăstirii Neamţ FOTO MMB.ro
 
Pelerini sunt aşteptaţi şi la Schitului Vovidenia, unul din imediata apropiere a Mănăstirii Neamţ, supranumit şi „Altarul din Poiana Liniştii“, unde se face în noaptea de Înviere sfinţirea bucatelor pascale aduse de participanţii la slujbă, aşa cum cere o rânduială a bisericii, una care era respectată în trecut de toate comunităţile rurale. 
 
„Încercăm să reînviem o tradiţie foarte veche. Credincioşii sunt îndemnaţi să aducă la biserică un coş cu ofrande, carne, ouă, brânză, pască, cozonac, bucate pe care le vor servi după slujba de Înviere. Binecuvântarea pentru mâncarea de după post se dă prin rugăciune“, explică Mihail Daniliuc, stareţul de la Vovidenia. Arhimandritul, care este şi custodele Casei Memoriale Mitropolit Visarion Puiu şi Muzeului Mihail Sadoveanu, spunea că şi-ar dori ca turiştii care trec pragul mănăstirii să plece de acolo ca pelerini. 
 
Asta pentru că turistul vizitează şi merge mai departe, iar pelerinul vine să se roage, să se întâlnească cu Dumnezeu şi sfinţii Lui, este cel care se bucură de frumuseţile acestei luni deosebite călătorind cu Hristos. Stareţul Vovideniei insista şi asupra respectării semnificaţiei marii sărbători creştine a Învierii Domnului: 
 
„Sfintele Paşti nu înseamnă iepuraşi de ciocolată, acest brand pe care ni-l bagă pe gât marile corporaţii şi care nu are nici o legătură cu sărbătoarea, cu Hristos. De ce nu se face un mieluşel de ciocolată? Încearcă să ne intoxice cu acest simbol al desfrâului, iepurele, folosit şi de acele reviste, ca să credem că de Paşti totul e îngăduit, oamenii pot merge în club, se pot distra fără măsură. Să nu uităm că Hristos Cel Înviat e în centrul sărbătorii, care se numeşte Paşti, nu Paşte, pasca şi ouăle roşii fiind lucruri adiacente acesteia. Dacă nu vor fi duşi copii la biserică, nu le vor fi explicate tradiţiile, vor uita ce semnifică această sărbătoare“.
 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările