Directorul unei fabrici unice în România, ucis de Covid-19. Conducea Petrocartul, locul care transforma în comunism bancnotele uzate în hârtie igienică

Directorul unei fabrici unice în România, ucis de Covid-19. Conducea Petrocartul, locul care transforma în comunism bancnotele uzate în hârtie igienică

Inginerul Adrian Vais era foarte cunoscut în judeţul Neamţ FOTO stirineamt.ro

Adrian Vais a fost managerul firmei Petrocart, dar s-a implicat necontenit în viaţa social-culturală a oraşului străjuit de culmea Pietricica. El a povestit cum erau transformaţi banii de pe vremea comunismului în hârtie igienică.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe lista persoanelor extrem de cunoscute din judeţul Neamţ, care s-au infectat cu noul coronavirus şi au pierdut lupta cu Covid-19, s-a mai adăugat un nume de afacerist. 
 
Adrian Vais, directorul general al companiei Petrocart Piatra
Neamţ, a decedat la vârsta de 68 de ani, pe data de 26 octombrie 2020, la Spitalul Judeţean Neamţ. 
 
Suferea de mai multe afecţiuni în ultima vreme, pe 17 octombrie fusese internat la unitatea spitalicească după ce a fost depistat pozitiv la testul pentru COVID-19, dar 
tratamentul medical nu a avut efectul scontat. 
 
Adrian Vais manageria o fabrică emblematică pentru oraşul Piatra Neamţ, Petrocart, una care are o istorie de 112 ani în urbea de la poalele culmilor împădurite Cozla şi Pietricica. 
A fost înfiinţată în anul 1908, funcţionând aproape fără întrerupere de atunci, obiectul de activitate fiind neschimbat de-a lungul anilor - producerea diverselor sortimente de hârtie şi carton.
 
Adrian Vais, absolvent al Facultăţii de Tehnologie Chimică a Institutului Politehnic Iaşi, a condus întreprinderea încă din perioada de dinainte de 1989, care atunci se numea Comuna din Paris, iar în toţi anii ce au urmat s-a implicat activ în viaţa oraşului. A sprijinit sau iniţiat nenumărate proiecte culturale, fiind un apropiat al artiştilor plastici din Neamţ şi nu numai, dar s-a implicat şi în proiecte sportive sau sociale. 
 
Printre persoanele care şi-au legat numele de cel al oraşului Piatra Neamţ şi au sfârşit prematur din cauza epidemiei de coronavirus se mai află şi Vasile Ouatu. Pe 22 martie 2020, autorităţile anunţau că în România a fost consemnat al treilea caz de deces provocat de COVID-19, un bărbat de 70 de ani din Piatra Neamţ. 
 
Vasile Ouatu era managerul unui complex comercial, Unic, din centrul municipiului, patron de club de volei feminin de primă ligă (tot Unic îi era numele, care are în palmares campionatul şi Cupa Românei), ex-vicepreşedinte al Federaţiei Române de Volei, fost viceprimar şi consilier local. 
 
Şi în celălalt municipiu din judeţul Neamţ, Roman, epidemia a curmat viaţa unor persoane foarte cunoscute. În septembrie deceda, la vârsta de 65 de ani, Dorel Romano Bârsan, doctor-inginer în metalurgie, fost director general al unui mare combinat sidelurgic (cândva), Petrotub, actualul Arcelor Mittal Steel, singurul din România care produce ţevi fără sudură.
 

„Destrămarea“ banilor, operaţiune supervizată de miliţieni şi securişti înarmaţi cu pistoale mitralieră

Cât priveşte firma pe care o conducea inginerul Adrian Vais, ea era unică în România din anii comunismului, deoarece aici ajungeau pentru reciclare banii uzaţi ai epocii Ceauşescu. Iar la fabrica din Piatra Neamţ, bancnotele de 1, 3, 5, 10, 25, 50 şi 100 de lei erau transformate în celuloză, iar din procesul tehnologic rezulta hârtie igienică. 
 
De două sau trei ori pe an, din toată ţara, camioane blindate veneau încărcate cu metri cubi de bani ajunşi în stadiul de maculatură şi timp de două-trei săptămâni continuu se desfăşura o operaţiune extrem de bine supravegheată de poliţie şi securitate. 

Fabrica de Hârtie şi Mucava a fost înfiinţată ]n anul 1908. FOTO Facebook
 
„Într-o singură zi, erau transformaţi în pastă de celuloză circa 8-10 metri cubi de bani. În fabrică exista o încăpere specială, în care personalul nu avea voie nici măcar când acolo nu se întâmpla nimic. Noi doar eram anunţaţi că la o anumită oră dintr-o anumită zi începe procesul de destrămare a banilor“, declara, în urmă cu vreo 10 ani, Adrian Vais. 
 
Maşinile blindate veneau în curtea fabricii, de la toate filialele Băncii Naţionale din ţară, era un anumit loc unde opreau pentru descărcare, operaţiune care era supervizată de cordoane de miliţieni şi securişti înarmaţi cu pistoale mitralieră. Apoi, cu un lift, şi el păzit, banii, care veneau legaţi în teancuri de câte 100 de bancnote şi legate cu sfoară, în baloţi. erau urcaţi la etaj, într-o încăpere în care erau desfăcuţi. 
 
Următoarea operaţiune nu o făceau muncitorii întreprinderii, ci personalul adus special de la Banca Naţională. Era desfăcută sfoara şi banii erau aruncaţi, printr-o uşiţă specială, pe un jgheab care îi ducea într-un vas cu o soluţie, care prin antrenare mecanică îi transforma în pastă de celuloză. 
 
„Totul era strict păzit. După destrămarea banilor, noi preluam pasta printr-un tub şi o amestecam cu o alta, produsă de noi. În funcţie de fluxul tehnologic în care era introdusă, din această pastă se făcea hârtie igienică sau carton“, explica directorul Vais. 
 
Istoria firmei Petrocart începe pe 24 august 1908, când Gustav Eicler primeşte autorizaţie de la Primăria Piatra Neamţ pentru a construi o fabrică, care a funcţionat cu întreruperi între 1908-1912 şi 1916-1920, apoi fără ca societate în nume colectiv, numindu-se Fabrica de Hârtie şi Mucava.
 
Aici se producea hârtie de scris pentru cărţi şcolare şi ediţii pentru tipar plan şi rotativ, hârtie colorată, albă şi brună, hârtie de împachetat, carton alb, brun, gri şi colorat, simplex, duplex şi triplex, întreaga gamă fiind destinată consumului intern al României. 

După 1948, a fost naţionalizată şi redenumită ca Fabrica de Hârtie şi Cartoane Comuna din Paris, iar după anul 1990, Petrocart SA, fiind privatizată prin metoda MEBO.
 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările