Oraşul din România unde biodeşeurile se transformă în pământ pentru flori VIDEO

Oraşul din România unde biodeşeurile se transformă în pământ pentru flori VIDEO

Deşeurile biodegradabile sunt transformate în pământ pentru flori foto: ecobihor.ro

Toate deşeurile biodegradabile pe care orădenii sunt obligaţi să le colecteze separat, începând din 1 aprilie, sunt preluate de o firmă privată care apoi le transformă în pământ pentru flori şi compost pentru agricultură.

Ştiri pe aceeaşi temă

Oradea este unul dintre puţinele oraşe din ţară care are, de mai mulţi ani, o staţie de compostare. Administrată de firma Eco Bihor, instalaţia permite transformarea resturilor vegetale în pământ de flori, îngrăşământ pentru agricultură sau substrat pentru acoperişurile verzi.
 
Firma preia toate aceste deşeuri de la compania de salubrizare care apoi ajung pe o uriaşă platformă de compostare, unde trec printr-un proces controlat de fermentare anaerobă sau aerobă, în urma căruia se transformă în compost, un îngrăşământ bun pentru creşterea viguroasă a plantelor din grădini, sere sau ghivece. 
 
Deşeurile sunt cernute cu un utilaj speciale, pentru a elimina eventualele pungi de plastic, flacoane, doze de metal ori alte resturi, după care sunt tocate şi analizate, pentru a se stabili dacă au nevoie de aditivi, ca după fermentare produsul final să fie unul de calitate.
Deşeurile sunt trecute printr-un ciur înainte de a fi tocate foto: ecobihor.ro
 
În urma acestor procedure, firma produce pământ de florin universal, cu conţinut de compost organic, turbă, argilă şi nisip respective compost pentru agricultură, ambele de categoria întâi iar compostul de categoria a doua devine material biofiltrant. 
 
Deşeurile sunt tocate cu un utilaj iar apoi sunt puse la fermentat foto: ecobihor.ro
 
Tot din deşeurile biodegradabile se realizează aici şi substratul intensive pentru acoperişul verde. 
 
Compostul e amestecat cu turbă, humus, argilă şi nisip de râu pentru a fi transformat în pământ de flori foto: ecobihor.ro
 
Care sunt deşeurile biodegradabile? În această categorie sunt incluse resturile de fructe şi legume, indiferent că sunt proaspete sau gătite, pâine şi cereale, zaţ de cafea sau resturi de ceai, păr şi blană, coji de ouă, haine vechi din fibre naturale (lână, bumbac, mătase), coji de nucă, cenuşă de la sobe (când se arde numai lemn), rumeguş, fân şi paie, resturi vegetale din curte, plante de casă, bucăţi de lemn mărunţit, ziare sau hârtii umede.
 
În final, pământul de flori e împachetat în saci care ajung în magazine şi depozite foto: ecobihor.ro

Ce este compostul?

 
Compostarea este o formă naturală de reciclare, un proces în care, prin fermentare, biodeşeurile se descompun şi devin un fertilizator organic. Adică un îngrăşământ făcut acasă!
 
Oradea are o platformă uriaşă unde se prelucrează deşeurile biodegradabile foto: ecobihor.ro
 
Procesul de compostare nu este complicat, iar dacă vreţi să obţineţi propriul îngrăşământ vegetal, trebuie să puneţi biodeşeurile într-un recipient care nu are fund, dar are un capac. Poate fi un coş, o ladă de lemn sau un butoi, care trebuie aşezat direct pe sol. Recipientul trebuie să aibă, în partea inferioară, o uşiţă sau o fantă, prin care ulterior să puteţi scoate compostul.
 
Biodeşeurile trebuie aruncate în acest recipient, de preferinţă în straturi alternative, şi trebuie bine udate. Apoi, grămada de deşeuri trebuie lăsată să fermenteze, urmând să amestecaţi deşeurile o dată pe lună. În câteva luni, mormanul de deşeuri se va transforma în compost, care apoi poate fi folosit pentru fertilizarea grădinilor ori a plantelor din ghivece.
 
De fiecare dată când veţi avea noi resturi vegetale sau biodegrabile, le veţi putea arunca peste grămada deja formată, dar este important să folosiţi întâi compostul din partea inferioară a recipientului, care a fermentat suficient. 
 

Obligaţi prin lege

 
Puţin peste o zecime din gunoaiele aruncate de români sunt valorificate, adică transformate în materii prime pentru noi produse, fie prin reciclare, fie prin compostare. Acest procent de doar 14% clasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, unde, în medie, 46% din deşeuri îşi găsesc un rost.
 
Începând din februarie, în România a intrat în vigoare Legea 181/2020 privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile care prevede că autorităţile administraţiei publice locale "trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei "plăteşti cât arunci" şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural".
 
Concret, asta ar însemna că indiferent dacă locuiesc la casă sau la bloc, românii trebuie să colecteze separat biodeşeurile, obligaţie care la Oradea a intrat în vigoare începând din aprilie, acest an.
 
În localităţile din mediul rural, unde deşeurile biodegradabile nu trebuie colectate "din uşă în uşă", primăriile vor trebui să amenajeze puncte în care cetăţenii să predea voluntar aceste deşeuri sau să-i convingă să-şi producă îngrăşământul necesar propriilor grădini, oferindu-le, de exemplu, recipiente în care să lase deşeurile la fermentat.

Sunt amenzi

 
Legea 181/2020  introduce şi amenzi între 400 şi 800 lei pentru persoanele fizice care nu adună separat biodeşeurile, respectiv între 10.000 şi 20.000 lei pentru persoanele juridice.
 
De asemenea, primăriile care nu organizează acest sistem de colectare şi care nu îi informează pe cetăţeni cu privire la noile reguli pot fi amendate cu sume între 5.000 şi 15.000 lei, iar operatorii care administrează staţiile de compostare pot încasa amenzi între 15.000 şi 30.000 lei, dacă nu raportează periodic rezultatele procedurilor de compostare ori dacă nu efectuează analize privind calitatea produselor finale.
 

Vă recomandăm să mai citiţi: 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările