România în anii negri ai lui Ceauşescu, văzută de americani: „Cafeaua e atât de căutată, că prostituatele o cer ca plată“

România în anii negri ai lui Ceauşescu, văzută de americani: „Cafeaua e atât de căutată, că prostituatele o cer ca plată“

Nicolae Ceauşescu.

În ultimii ani ai regimului Ceauşescu, obsedat de plata datoriilor externe, românii trăiau în beznă şi în frig, iar cafeaua era atât de căutată, încât prostituatele o acceptau bucuroase, în schimbul banilor, scriau jurnaliştii americani.

La începutul anului 1989, ziarele occidentale ofereau relatări ample despre situaţia în care ajunsese România, la capătul unui deceniu în care a 23 de milioane de oameni au suportat restricţiile impuse de regimul Ceauşescu, obsedat de achitarea uriaşei datorii externe.

Într-un articol din 8 ianuarie 1989, „The Los Angeles Times” dezvăluia situaţia în care se aflau românii care trebuiau să supravieţuiască uneia dintre cele mai grele ierni din acei ani. „Consumatorii suferă lipsuri la aproape orice. România se luptă cu problemele încă unei ierni”, titra publicaţia. Iată cum vedeau jurnaliştii americani starea de fapt din România ultimului an de regim comunist.

„Bucureşti, România. Nu a fost prea multă bucurie printre greu încercaţii consumatori când restricţiile forţate din ultimele şase ierni au fost uşurate recent. Când şi-au făcut calculele, românii au aflat că pot folosi un bec de 40 de Watt pentru încă 10 minute pe zi. Puţin confort în plus, când alocarea obişnuită de electricitate pe timp de iarnă este suficientă doar pentru a lumina un apartament pentru două – trei ore pe zi, însă exclude folosirea frigiderelor şi a maşinilor de spălat. Încălzitoarele electrice au fost interzise de ani buni”, scriau jurnaliştii de la „The Los Angeles Times”.

„Între timp, încălzirea centrală pentru locuinţele românilor a fost redusă la patru ore şi jumătate pe zi şi apa caldă la două – patru ore pe zi, până în 15 decembrie. De atunci până la 1 martie, în cele mai reci luni ale anului, locuinţele sunt încălzite pentru şapte ore pe zi, dar apa caldă a fost suplimentată cu doar jumătate de oră zilnic. Pentru a economisi energie, toate magazinele şi afacerile trebuie închise până la 5:30 p.m. iar restaurantele până la 9 p.m. Birourile publice, şcolile şi celelalte instituţii au primit dispoziţii să îşi regleze orarul în care sunt deschise pentru a folosi la maximum lumina soarelui, dar în urma unui decret recent li se permite încălzirea pentru câteva ore duminica, dacă există pericolul ca ţevile să îngheţe”, informa „The Los Angeles Times”.

Chiar şi terminalul internaţional al Aeroportului Otopeni din Bucureşti era neîncălzit. În timpul unei vizite recente în România, oameni de afaceri occidentali au protestat împotriva frigului tăios din clădire, privind îngrijoraţi către afişajele din aeroport şi discutând despre cum au încercată să facă afaceri în sălile răcoroase ale hotelurilor, oficiilor şi fabricilor, informa publicaţia din SUA.

Obsesia lui Ceauşescu, plata datoriilor externe
Pentru a şasea iarnă lungă la rând, românii fac faţă lipsurilor cronice la toate bunurile, inclusiv la alimente, în timp ce liderul autocratic Nicolae Ceauşescu foloseşte aproape toate resursele ţării pentru a achita datoriile externe, relatau americanii.

„Ceauşescu a decretat în urmă cu cinci ani că datoria de 10 miliarde de dolari trebuie plătită în cinci ani, şi acest lucru aproape a fost îndeplinit, deşi s-a făcut cu costul greu al deprivărilor oamenilor. Pe măsură ce virtual alimentele proaspete sunt vândute în Occident pentru valută, românii aşteaptă la cozi uriaşe pentru mărfuri nevandabile, ca picioare de porc şi capete de oi, atunci când acestea sunt disponibile. Picioarele de porc, ce nu au potenţial de a fi exportate, sunt numite popular „patrioţi”, deoarece ele nu părăsesc niciodată ţara. „Am văzut carne proaspătă doar de vreo şase ori în acets an”, a relatat un străin rezident în România”, scria  „The Los Angeles Times”.

Românii se aşteptau la ce era mai rău

„În ciuda promisiunilor conducerii ţării că românii vor avea mai multă hrană în acest an, programul de producţie a alimentelor şi a bunurilor de consum pentru 1989 tocmai publicat arată clar că multe articole, ca uleiul şi zahărul, vor fi în continuare raţionalizate. Pentru zahăr, raţia de abia depăşeşte un kilogram, iar pentru ulei, este mai mică de un liru lunar, pentru o persoană. Cartofii sunt greu de obţinut pentru românii care nu au rude la ţară care să îi cultive în mici ferme şi pentru cei care nu au acces în magazinele cu bunuri de lux cum sunt cafeaua şi ţigările americane, tranzacţionate ca valută. Cafeaua este atât de căutată încât prostituatele sunt bucuroase să o obţină ca plată, conform unor relatări din presa occidentală care cita şoferii camioanelor de cursă lungă. Un şofer declara că o pungă de 250 de grame de cafea economisită era o plată acceptabilă pentru o noapte”, dezvăluia „The Los Angeles Times”.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Cum arăta vacanţa unor turişti americani în România din 1989: „Oamenii stau cu încăpăţânare la cozi. Locurile de muncă le sunt garantate fie că zâmbesc sau nu” 

Povestea primului cartier de blocuri din Hunedoara, spusă de spionii americani în anii '50: locuinţele construite în trei ani pentru 20.000 de muncitori

Gheorghe Gheorghiu-Dej, omul care a stalinizat România, în rapoartele SUA: „Idealistul abuziv, fanatic al sovieticilor”

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: