Cum vor arăta pădurile din Retezat peste 10 - 20 de ani, după vijeliile care le-au devastat. „Dezolant, la început...”
0
Vijeliile au doborât sute de copaci de pe valea Lăpuşnicu Mare din Parcul Naţional Retezat, iar reprezentanţii rezervaţiei susţin că refacerea pădurii va fi un proces de durată, arborii fiind atacaţi de ipide (insecte dăunătoare).
Sute de arbori din pădurea Parcului Naţional retezat au fost doborâţi de furtuni, iar procesul de refacere a pădurii va fi îndelungat.
„În 2017, la sfârşit de iarnă şi început de primăvară, în Parcul Naţional Retezat (PNR), pe valea Lăpuşnicului Mare, natura s-a dezlănţuit sub formă de vijelii şi vârtejuri de vânt. Cei mai afectaţi au fost molizii din lunca Lăpuşnicului. Neavând rădăcini puternice, pivotante, ci rădăcini superficiale, trasante, molizii au fost cu uşurinţă doborâţi de furtuni. În zona Lunca Berhina – Stănuleţi, vijeliile au făcut ravagii, iar sute de molizi au fost rupţi sau scoşi din rădăcini”, a informar Parcul Naţional Retezat.
Potrivit reprezentanţilor rezervaţiei, fiind în zona de protecţie integrală a Parcului Naţional Retezat, Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Retezat a hotărât ca arborii doborâţi de furtuni să fie lăsaţi „în situ”, ajungând lemn mort.
Pentru degajarea drumului spre Poiana Pelegii, vor fi tăiate doar porţiunile din trunchiuri care au căzut peste drum.
„Cum va arăta zona în viitorii 5-10-20 de ani? Dezolant, la început, din cauza faptului că pădurea din jur va fi împânzită de arbori morţi, pe picior. Arborii doborâţi de furtună sunt atacaţi de ipide care, în timp, infestează şi arborii sănătoşi, aflaţi în apropierea doborâturii. Treptat, vor creşte noi generaţii de molizi şi pădurea va ajunge la consistenţa anterioară”, a informat Parcul Naţional Retezat.
Parcul Naţional Retezat are o suprafaţă de 38.138 hectare. Suprafaţa de pădure este de 19.000 de hectare. Statul român deţine 7.000 de hectare de pădure, în timp ce urmaşii famililor Kendeffy si Ocskay, precum şi unităţile administrativ teritoriale din zonă deţin împreună 12000 hectare de pădure. Peste 7.000 de hectare de pădure au ajuns numai la urmaşii familiilor Kendeffy, prin titluri de proprietate contestate în prezent în instanţe.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Primele mari exploatări forestiere din Retezat au început în anii 1880, susţin reprezentanţii Parcului Naţional Retezat, fiind conduse de familia nobiliară Kendeffy. Şi în prezent, urmaşii baronilor Kendeffy şi Ocksay deţin cea mai mare mare suprafaţă forestieră din rezervaţie.
Turiştii care ajung în zona Lacului Bucura din Masivul Retezat au toate şansele să întâlnească o vulpe mai puţin obişnuită. De peste doi ani, Bella îi întâmpină pe călătorii care îşi aşază tabăra pe malul lacului şi le arată prietenia în speranţa că va fi recompensată cu mâncare.
Locuitorii satelor de momârlani din vecinătatea Petrilei trăiesc printre animalele sălbatice. În aşezările de munte, înconjurate de peisaje impresionante, odată cu venirea iernii, cerbii, caprele negre, urşii şi lupii se apropie fără teamă de casele oamenilor.
Masivul Retezat oferă peisaje impresionante celor care se aventurează pe traseele sale. Un fotograf a fost martorul unui fenomen spectaculos: la apus, marea de nori luminată de ultimele raze a acoperit crestele înalte ale muntelui, revărsându-se apoi asupra împrejurimilor, până la orizont.
Se încarcă comentariile...
