Castelul Corvinilor, la început de an. Câţi oameni au vizitat cetatea medievală din Hunedoara
0
Castelul Corvinilor se află în şantier de restaurare, însă este deschis turiştilor. La început de an, cetatea medievală din Hunedoara a fost o destinaţie căutată.
Aproape 5.400 de turişti au vizitat Castelul Corvinilor în luna ianuarie, iar încasările provenite din taxele de vizitare au depăşit 180.000 de lei.
Numărul vizitatorilor monumentului istoric este mai mare cu peste 1.000 decât în 2019, dar mai mic cu circa 2.000 de oameni faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020.
„Ne concentrăm în continuare pe buna derulare a lucrărilor de restaurare a Castelului Corvinilor, în cadrul proiectului cu finanţare europeană în valoare de 5 milioane de euro, dar şi pe demersuri susţinute de promovare a obiectivului istoric, cultural şi turistic”, spune primarul Hunedoarei, Dan Bobouţanu.
Aflat în şantier din toamna anului 2019, Castelul Corvinilor a fost vizitat de peste 200.000 de turişti în 2020, în ciuda restricţilor impuse din cauza pandemiei de COVID 19, care l-au ţinut închis vizitatorilor timp de două luni.
Castelul Corvinilor rămâne deschis turiştilor, dar purtarea măştii de protecţie este obligatorie în incinta ansamblului istoric, iar cei care îi trec pragul trebuie să respecte regulile de vizitare mai stricte impuse pentru prevenirea infecţiilor cu noul coronavirus.
Povestea Castelului Corvinilor
Castelul din Hunedoara a fost construit la mijlocul secolului al XV-lea, pe locul unei aşezări mai vechi folosită de localnici ca adăpost împotriva invadatorilor. Încă din vremea vievodului, castelul era lăudat pentru frumuseţea sa.
„Ioan Corvin a zidit un castel pe un munte înalt, pe care îl mângâie râuri liniştite; acesta este atât de întărit şi prin măiestria clădirii şi prin situaţia sa naturală, încât nu se înspăimântă de nici un atac de partea vrăjmaşilor”, relata cronicarul Antonio Bonfini, în secolul XV. Iancu de Hunedoara a murit în 1456, iar lucrările la castel au fost continuate de soţia sa, Elisabeta. Istoricii susţin că aceasta s-a implicat în transformarea edificiului într-unul somptuos faţă de nevoile oamenilor din secolul XV. Au fost aduşi meşteri francezi pentru a se ocupa de înfrumuseţarea capelei şi altor încăperi şi de extinderea castelului. Acesta avea bucătării, dormitoare încălzite, săli în care aveau loc ospeţe, o capelă, o fântână săpată în stâncă, dar şi turnuri de apărare, beciuri, temniţe şi o sală de tortură.
„Spre curte Elisabeta ridică o loggie cu două etaje, în stilul Renaşterii. Execuţia se datoreşte unor meşteri veniţi din Italia. Elisabeta s-a îngrijit apoi să îi dea castelului un aspect mai vesel, zugrăvind nu numai interiorul noilor încăperi, ci şi exteriorul Aripei Matia, precum şi alte clădiri”, scria istoricul Virgil Vătăşianu. Urmele picturilor care împodobeau castelul se văd şi astăzi, pe multe din zidurile lui.
De-a lungul secolelor, castelul medieval a suferit numeroase modificări, care însă nu i-au ştiribit originalitatea
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
