Ancheta uitată a traficanţilor de comori dacice de aur: 20 de ani de la jaful de 4,6 milioane de euro acoperit de poliţişti
0Au trecut 20 de ani de la „jaful comorilor dacice” din munţii Orăştiei, de care au fost acuzaţi cinci hunedoreni, printre care doi oameni ai legii.
Încă de la începutul anilor '90, zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei a fost împânzită de căutători de comori, dornici de îmbogăţire rapidă.
De la mijlocul anilor 2000, peste 40 de români şi străini au fost trimişi în judecată pentru furtul şi traficarea pe piaţa neagră a unor tezaure de comori dacice provenite din siturile arheologice ale Munţilor Orăştiei. În unele cazuri, dosarele au rămas uitate în sertarele procurorilor. În urma anchetelor întinse pe mai mulţi ani, autorităţile române au recuperat cu mari eforturi 13 brăţări dacice de aur, mii de monede antice din aur şi argint, bijuterii, unelte şi artefacte preţioase, însă nu au reuşit să dea de urma altor tezaure antice preţioase, descoperite de grupările interlope, despre a căror existenţă au dovezi. În prezent, peste 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, sunt căutate prin Interpol, informau reprezentanţii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Printre artefacte se numără şi 11 brăţări spiralice de aur, descoperite în Sarmizegetusa Regia.
După anchetele complexe efectuate de procurori în dosarele traficanţilor de comori dacice au urmat procese îndelungate, unele întinse pe aproape un dceniu. În astfel de cazuri, faptele pentru care au fost judecaţi inculpaţii s-au prescris, iar aceştia au primit sentinţa finală de achitare, deşi în dosarele judecate pe fond au fost condamnaţi iniţial la pedepse cu închisoarea şi la plata unor despăgubiri uriaşe.
Dosarul uitat
Printre anchetele care nu şi-au mai găsit rezolvare se numără cel de-al treilea dosar al grupărilor de traficanţi de comori dacice din Munţii Orăştiei. Rechizitoriul a fost instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, iar dosarul a fost transmis în 2010 instanţei Judecătoriei Deva. Au inculpaţi Alexandru Todorescu, un fost ofiţer de informaţii la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Hunedoara, Alexandru Gogan, fost şef de post la Poliţia Orăştioara de Sus, afaceristul Eugen Dudaş şi doi căutători de comori Stănilă Crişan şi Marian Crişan.
Cei cinci au fost acuzaţi că au produs un prejudiciu de peste 4,6 milioane de euro, prin participarea în perioada 1998 - 2007 la descoperirea şi traficarea a trei tezaure de comori antice provenite din zona Sarmizegetusei Regia. „Inculpaţii au organizat echipe de braconaj şi şi-au asigurat accesul în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, inclusiv prin faptul că au beneficiat de «protecţia» unui ofiţer de poliţie şi a unui subofiţer de poliţie în rezervă, care au devenit membri ai grupului infracţional“, se arăta în rechizitoriu.
Aurul scos din ţară
În perioada 6 - 7 aprilie 1999, informau anchetatorii, primul tezaur alcătuit dintr-o brăţară spiralică şi 800 de monede Lysimach a fost scos din ţară, prin vama Nădlac, fiind ascuns în rezervorul unui autoturism, apoi vândut unor cetăţeni străini. În perioada 12 - 15 aprilie 1999, al doilea tezaur format din şase brăţări a fost scos din ţară tot prin vama Nădlac şi transportat iniţial la Budapesta, apoi la Geneva, unde brăţările au fost achiziţionate de comerciantul unei firme de antichităţi, fiind recuperate ulterior de statul român. Al treilea tezaur, sustras din situl arheologic Dealul Muncelului, era format din aproape 5.000 de denari romani, din argint, şi a fost evaluat la peste 700.000 de euro. 1.658 de denari au fost recuperaţi, informau procurorii.
Inculpaţii au organizat echipe de braconaj şi şi-au asigurat accesul în situl arheologic „Sarmizegetusa Regia” inclusiv prin faptul că au beneficiat de „protecţia” a doi dintre inculpaţi, care au devenit membri ai grupului infracţional (un ofiţer de poliţie şi un subofiţer de poliţie în rezervă). Din probele administrate în cauză a rezultat că inculpaţii au efectuat detecţii cu aparate ale căror parametrii tehnici permiteau exploatarea tezaurelor de monede şi, în aceste împrejurări au descoperit şi sustras 16 monede „Koson”, pe care apoi le-au împărţit între ei.
„Centrul facilităţilor logistice al grupării a fost stabilit la cabana Costeşti, situată în poziţie strategică de supraveghere a accesului spre siturile cetăţilor. În scopul secretizării acţiunilor de braconaj arheologic, din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale a rezultat că inculpaţii aveau în dotare mijloace auto, o activitate de brutărie, o stână de oi aflată în perimetrul sitului ca „acoperire” a tranzacţiilor cu artefacte. Aprovizionarea cu echipamente de detecţie o realizau prin intermediul dealerilor de antichităţi din străinătate, iar în scopul constituirii de filiere au atras în echipă şi alte persoane cu rol de colector local sau de intermediari internaţionali. De asemenea pentru acoperirea traficului de artefacte au folosit ca paravan şi o firmă, căreia i-au deschis un punct de lucru sub forma unui bar situat în Orăştie, care în realitate reprezenta „punctul de întâlnire” între „sursele inculpaţilor” din sit spre piaţa neagră a antichităţilor”, mai informau anchetatorii.
Dosarul tezaurelor de 4,6 milioane de euro a fost reunit de Judecătoria Deva cu un alt dosar al traficanţilor de comori dacice aflat pe rolul aceleiaşi instanţe. Soluţia a fost contestată, iar un an mai târziu, în noiembrie 2011, Curtea de Apel Alba Iulia a decis că magistraţii din Deva au procedat nelegal. De asemenea, au decis restituirea dosarul celor cinci la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. De la Parchet, dosarul a fost declinat la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, informa procurorul Mihaela Chicea, purtătoarea de cuvânt a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Dosarul nu a mai ajuns în instanţă, iar între timp, unele dintre faptele de care au fost acuzaţi cei cinci inculpaţi, de la comiterea cărora au trecut două decenii, s-au prescris.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
