VIDEO Prăpădul subteran din Galaţi: oraşul este afectat de surpări grave, care pun în pericol străzile şi clădirile

VIDEO Prăpădul subteran din Galaţi: oraşul este afectat de surpări grave, care pun în pericol străzile şi clădirile

Surparea din zona centrală (Spicul) a Galaţiului FOTO C. Crângan

Doar în ultimele două săptămâni s-au produs trei surpări grave de teren, în trei puncte diferite din oraş. Surpările din ultimii zece ani au costat circa 10 milioane de euro. Primăria a plătit aproape două milioane de euro pentru studii de fezabilitate şi expertize, însă nu a luat nicio măsură concretă de prevenire.

Locuitorii oraşului Galaţi trăiesc zi de zi cu frica-n sân că locuinţele li s-ar putea dărâma în orice clipă din cauza zecilor de surpări subterane care apar cu o frecvenţă din ce în ce mai mare. Doar în ultimele două săptămâni s-au produs trei accidente de teren grave (surpări de câţiva metri adâncime, pe o suprafaţă de peste 100 de metri pătraţi, în fiecare caz), care au dus la închiderea a trei dintre cele mai importante străzi ale oraşului: Domnească, Brăilei şi Basarabiei.

GALERIE FOTO

Mai mult decât atât, semne ale unor surpări subterane se văd la mai tot pasul, mai ales în zona centrală şi pe Faleză, unde s-au format crăpături mari şi sunt semne că sub asfalt se află caverne produse de tasarea solului (sub Galaţi se află un strat de loess de 7-30 metri grosime, acest tip de sol având proprietatea de a se comprima cu 30-35% dacă este umezit).

Boală veche, „tratament” zero

Primele efecte ale tasărilor au apărut în 1999, atunci când un bloc din cartierul Ţiglina 1 a început, ca din senin, să se crape şi să se încline. Alertate de proprietari, autorităţile au comandat atunci o expertiză care a fost gata în anul 2000. Şeful echipei de experţi, regretatul prof.dr.ing Octavian Coşovliu, concluziona, ferm, că la Galaţi există două fenomene foarte grave: alunecările de teren de la faleza Dunării şi tasarea agresivă a stratului de loess.

Raportul mai arăta că se impun măsuri urgente pentru stoparea şi prevenirea fenomenelor, prin consolidarea versantului falezei cu piloni introduşi la 20-30 de metri adâncime, prin stabilirea unor zone în care construcţiile să fie interzise şi prin refacerea în regim de urgenţă a reţelelelor de apă şi de canalizare.

În următorii 19 ani, Primăria Galaţi a mai plătit alte zece studii de fezabilitate pe aceeaşi temă, plus şase expertize. În total s-au cheltuit în acest scop aproape două milioane de euro, la care se adaugă circa zece milioane de euro tocate pe înlăturarea efectelor unor accidente de teren majore. Însă pentru partea de prevenţie recomandată de specialişti nu s-a făcut nimic.

În loc de stabilizare, blocuri

În ciuda avertizărilor experţilor, pe faleză nu s-a construit nici măcar un singur pilon pentru stabilizarea solului (în schimb este în curs o monitorizare care costă 30.000 de euro pe an). Ba, mai mult, au fost ridicate, de către o firmă privată, blocuri cu 10 etaje care au accentuat fenomenul de alunecare.

Pe anumite porţiuni, malul se duce la vale, cu tot cu construcţii, cu până la 12 centimetri pe an. Fenomenul este difuz. Cei 12 centimetri se împrăştie în mai multe zone de fractură (întinsă pe circa 300 de metri), unde sunt numeroase crăpături transversale de câţiva milimetri lăţime, însă specialiştii avertizează (în special în raportul întocmit în 2014 de către Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti) că versantul s-ar putea prăbuşi oricând.

Tot din amintitul  raport rezultă că problemele falezei au la origine două cauze: pierderile uriaşe de apă din reţelele publice şi din canalizare, dar şi faptul că o serie de lucrări edilitare a blocat scurgerea naturală a izvoarelor subterane către Dunăre, iar apa se acumulează sub oraş.

Unde dispar 7,7 milioane de metri cubi de apă?

O altă cauză majoră a surpărilor subterane o reprezintă pierderile masive de apă din reţeaua publică.  Datele transmise de compania publică Apă Canal SA arată că societatea extrage şi cumpără în total 25,5 milioane de metri cubi de apă pe an. Din această cantitate, 3,8 milioane de metri cubi reprezintă pierderile tehnologice (15%) ca urmare a avariilor şi a operaţiunilor diverse).

Alte 14 milioane de metri cubi sunt facturate. În total, deci, societatea justifică doar 17,8 milioane de metri cubi de apă. Restul de 7,7 milioane de metri cubi de apă (adică 7,7 miliarde litri) dispar în neant. În total, ar fi peste o treime din apa procesată de Apă Canal, valoarea pierderilor (ţinând cont că furnizarea apei, plus canalizarea, costă 7,33 lei/mc) ridicându-se la 56,4 milioane de lei.

Conducerea societăţii pune această cantitate uriaşă pe seama furturilor a problemelor tehnice de la contori. Totuşi, în ultimii cinci ani, conform datelor obţinute de la Poliţie, au existat doar cinci cazuri de persoane reclamate că fură apă, iar în cazul lor s-a estimat că ar fi vorba de circa 2.000 de metri cubi. Adică doar 0,03% din cantitatea care dă cu minus.

Misterioasa apă de sub oraş

Experţii care au făcut analize de sol în ultima vreme în contrazic însă categoric pe cei de la Apă Canal. Astfel, expertiza făcută în octombrie 2018 de o firmă din Iaşi, cu prilejul unei surpări de teren care a afectat grav un bloc din cartierul Mazepa, a relevat că „principala cauză a tasărilor o reprezintă infiltraţiile masive de apă provenită din pierderile la instalaţiile de apă potabilă şi de canalizare”.

Mai mult decât atât, însăşi societatea publică recunoaşte că are mari probleme cu ţevile. Conform unui raport prezentat în decembrie 2018 de Apă Canal SA, la solicitarea prefectului judeţului Galaţi, Dorin Otrocol, starea conductelor de apă este de-a dreptul alarmantă. Practic, asistăm la un dezastru în pregătire, surpările recente fiind doar începutul unor probleme din ce în ce mai grave.

În documentul amintit se precizează că „44% dintre ţevile de sub oraş au peste 36 de ani vechime, deşi durata de exploatare normată  este de numai 24 de ani, conform HG nr. 2139 din 2004”. Ba chiar există şi ţevi, încă în exploatare, care au peste 50-60 de ani.

Cum reţeaua urbană de apă potabilă a Galaţiului are 572 de kilometri, rezultă că mai bine de 250 de kilometri de conducte sunt praf şi pulbere şi mai rezistă doar prin cârpeli periodice. Alţi 40 de kilometri de ţevi au o vechime între 24 şi 36 de ani, deci ar trebui, de asemenea, înlocuite în regim de urgenţă.

CITIŢi ŞI:

VIDEO FOTO Pericolul cumplit care pândeşte sub pământ în centrul oraşului Galaţi: „Se dărâmă blocurile peste noi!“

Un dezastru în pregătire: 50% din ţevile de apă potabilă din oraşul Galaţi au depăşit durata normată de viaţă. Specialiştii trag un semnal de alarmă

Expertiza în cazul surpării subterane din centrul oraşului Galaţi, la primele concluzii. Ce au descoperit experţii

 


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: