Ce se ascunde în spatele expresiei „Să moară şi capra vecinului“.  Programarea neurolingvistică cu sens negativ

Ce se ascunde în spatele expresiei „Să moară şi
capra vecinului“.  Programarea neurolingvistică cu sens negativ

Invidia nu îi va aduce celui care suferă de ea decât boală

Românii au dezvoltat de-a lungul timpului o adevărată obsesie pentru ce fac cei din jurul lor. Interesul lor nu este, din păcate, unul nobil, ba dimpotrivă. Mulţi dintre conaţionalii noştri nu vor ca apropiaţii să aibă mai mult decât ei, iar dacă se întâmpla asta, atunci e prilej de scandal.

Expresia românească ”să moară şi capra vecinului” este foarte veche şi are un substrat spiritual şi psihologic foarte bine înrădăcinat în cazul multora dintre conaţionalii noştri.  Este vorba, de fapt, de o adevărată autoprogramare neurolingvistică în sens negativ, pe care românii au adus-o la nivel de artă.

Starea de bază care stă în spatele expresiei amintite este invidia. Mulţi dintre noi merg pe principiul ”de ce să îi meargă bine vecinului, dacă mie îmi merge prost”. În locul vecinului poate fi la fel de bine un prieten de familie sau chiar fratele sau sora respectivului.

”Individul care trăieşte aceste stări de invidie, gelozie şi chiar ură nu face altceva decât să minimalizeze succesul unei persoane raportat la propria nepricepere. Este o proastă evaluare a succesului celuilalt, care porneşte de la slabă cunoaştere a sa ca individ”, explică psihologul Stelian Chivu.

Există două raportări la succesele altor persoane. În prima variantă, poţi felicita un apropiat sau pe vecin pentru o realizare sau, în a doua variantă, poţi spune ”uite, vecinul are mai mult decât mine”. Totul ţine de programarea fiecărui individ în parte, pentru că prin aceste ”setări” pe care ni le stabilim ne raportăm la ceilalţi.

Multe din aceste programe provin din familie, iar de eliminarea lor cât mai rapidă depinde succesul pe care îl vom avea în viaţă. Ne putem bucura de succesul apropiaţilor, alimentându-ne practic din asta, sau îl putem minimiza, trăind în invidie şi ură.

Efectul de bumerang

Ce nu ştiu cei care se lasă pradă acestor gânduri şi emoţii negative este că ele generează, la rândul lor, programe şi stări similare din partea altor persoane. Invidia poate lua forme diferite la fiecare dintre noi. Poate fi un program moştenit (pentru că există şi această variantă) sau dobândit.

Există şi o variaţie la expresia ”să moară şi capra vecinului”. Mulţi dintre noi merg pe principiul ”dacă mie îmi este rău, atunci să îi fie şi lui rău” sau ”dacă eu sunt bolnav, de ce să fie sănătos celălalt”. Sunt programe debilitante, ce merg uneori până la sadism, ale căror efecte sunt devastatoare pentru sănătatea fizică, emoţională şi mentală ale celor care gândesc astfel.

Sunt persoane care se simt efectiv bine când a murit capra vecinului. Din păcate, mulţi conştientizează cât de rău le face această gândire abia când cad la pat, loviţi de boală. Şi asta pentru că invidia activează stresul prin creşterea tensiunii arteriale şi amplifică ritmul cardiac. O vorbă din bătrâni spune că invidia este ulcerul sufletului şi parazitul minţii.

Totul porneşte de la ego

Invidia şi gelozia sunt în strânsă legătură cu ego-ul. Persoanele invidioase cred că stările negative pe care le simt sunt cât se poate de normale, ajungând să îşi creeze practic o realitate paralelă. De aici şi expresiile ”nu doresc ca altcineva să fie mai bun decât mine” sau ”nu vreau ca altcineva să aibă mai mult decât mine”.

”Invidia este de multe ori o boală incurabilă pentru că persoanele care suferă de ea nu vor să recunoască acest lucru. Este o boală a minţii, a sufletului şi a fizicului, pentru că ea consumă foarte multă energie. Invidia focusează gândurile şi emoţiile unei persoane pe vecini sau cei apropiaţi, în speranţa că la un moment dat le va muri capra. Ori, nu îţi poţi trăi viaţa în această manieră fără consecinţe în zona emoţională, mentală şi fizică”, susţine psihologul Stelian Chivu.

Când o persoană conştientizează că este invidioasă şi doreşte să se schimbe, o poate face urmând câţiva paşi simpli. În primul rând, e nevoie să se ierte pe sine însăşi pentru că a ajuns aşa. La fel de important este să înceapă să se iubească, pentru că mulţi din cei roşi de invidie se dispreţuiesc în sinea lor pentru ceea ce sunt, iar asta face să le scadă foarte mult sistemul imunitar.

Invidia face să crească foarte mult secreţia de acid gastric. Prin urmare, acceptarea succesului celor din jur este un alt pas spre vindecare. Ambiţiile negative e musai să fie înlocuite de stări constructive, pornind de la reuşitele celor din jur.

Meditaţia şi sportul, mişcarea în general, sunt alte remedii eficiente în lupta cu invidia. Dacă persoana în cauză nu reuşeşte să se schimbe, deşi doreşte acest lucru, cel mai bine este să apeleze la un specialist pentru ceea ce se numeşte programarea minţii subconştiente.

”Un lucru este sigur. Dacă persoana invidioasă nu doreşte să se schimbe, mai devreme sau mai târziu aceste stări vor somatiza la nivel fizic sau mental sub forma unor boli”, concluzionează psihologul Stelian Chivu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: