De ce inteligenţa sperie atunci când cauţi o relaţie. Motivele pentru care oamenii cu IQ mare îşi găsesc greu un partener

Foto Shutterstock

Persoanele inteligente au mai multă încredere în mintea lor decât în ceea ce simt. Un amănunt confirmat de psihologi, care spun că această independenţă poate fi interpretată, de multe ori, drept nepăsare. Este şi unul dintre motivele care induc teama faţă de persoanele inteligente, atunci când este luată în calcul o relaţie.

"Înainte de a stabili inteligenţa, este necesară o privire de ansamblu asupra acestui concept. Sunt multe tipuri de inteligenţă: inteligenţa lingvistică, inteligenţa logico-matematică, inteligenţa spaţială, inteligenţa muzicală, inteligenţa chinestezică, inteligenţa intrapersonală şi inteligenţa interpersonală. Primele două tipuri de inteligenţă sunt utilizate în programele educaţionale din şcoli şi sunt măsurate prin testul IQ, următoarele trei sunt  asociate cu arta, iar ultimele două vizează <<inteligenţa personală>>, formând inteligenţa emoţională, măsurată prin EQ", explică, pentru "Adevărul", Erna Constantin, psihoterapeut - Psihoterapie integrativă şi specialist HR.

EQ vs. IQ

Când vine vorba de alegerea unui partener, inteligenţa emoţională devine mai importantă decât  IQ-ul.
"În relaţii, un rol important îl are inteligenţa emoţională, ceea ce înseamnă că pot fi oameni cu un IQ ridicat însă care întâmpină dificultăţi în a-şi face relaţii, fie că vorbim despre relaţii de prietenie sau de cuplu. În aceste cazuri, relaţiile dezvoltate se bazează mai mult pe asemănări din punct de vedere al intereselor ştiinţifice sau profesionale", mai spune psohoterapeutul.

 Dificultăţile de relaţionare ale persoanelor inteligente pornesc şi de la faptul că ele par mai puţin deschise către cei din jur, inclusiv către  potenţialul partener.

"Dincolo de acest lucru, dificultăţi în relatii apar atunci când între gândire şi comportament există o neconcordanţă. De exemplu, putem avea situaţia în care un om inteligent dar introvertit poate avea dificultăţi în relaţii tocmai datorită faptului că nu există disponibilitate spre deschidere. El poate considera că este deschis spre relaţii dar la o analiza detaliată asupra propriei persoane să conştientizeze faptul că ceva îl reţine şi implicit să întâmpine dificultăţi în alegerea partenerului potrivit. Emoţiile se transmit", explică specialistul.

Neconcordanţă între aşteptări şi acţiuni

Raportarea preponderentă la propriile aşteptări îngreunează, de asemenea,  relaţionarea. De aici apare, uneori, senzaţia că persoanele inteligente sunt dificile.

"Poate exista tendinţa de a relaţiona în funcţie de propriile aşteptări raportate la persoanele vizate. Însă, dacă există o neconcordanţă între aşteptări şi comportament sau ceea ce se transmite de fapt, apar disfuncţii în relaţii. Iar aici pot fi exemplificate cazurile în care se doreşte o relaţie apropiată însă comportamentul este unul distant, rece", mai spune psihoterapeutul.

Independenţa afişată de peroanele inteligente poate fi luată  drept ignoranţă sau pasivitate. Iată încă un motiv pentru care oamenii inteligenţi inspiră, atunci când vine vorba de relaţii, rezistenţă.

"Oamenii inteligenţi, deşi pare paradoxal, pot întâmpina dificultăţi de relaţionare. Ei se bazează pe capacităţile intelectuale atunci când vine vorba de comunicarea emoţiilor şi astfel, pot părea ca fiind de neîncredere, fie agresivi, fie pot provoca teamă în cealaltă persoana că ii pot fi descoperite slăbiciunile. Pe de altă parte, oamenii inteligenţi, ştiind care le sunt capacităţile, pot fi destul de independeţi şi atunci au nevoie de persoane in viaţa lor care să le respecte independenţa şi să le acorde încredere. Însă, este necesar ca ei să comunice independenţa într-un mod adecvat, astfel încât independenţa să nu fie înţeleasă ca nepăsare", mai spune Erna Constantin.

Se poate ajunge, astfel, la o tendinţă spre perfecţionism care, în cele din urmă, poate provoca deziluzii. "Perfecţionismul poate câştiga teren, ceea ce  implică un consum foarte mare de energie si cum perfect nu există, vor fi mereu dezamăgiri din acest punct de vedere. Persoanele inteligente au încredere mai degrabă în mintea lor decât în ceea ce simt", explică renumitul psihoterapeut.

Auto-conştientizarea propriilor emoţii --sfatul dat super-iteligenţilor

O inteligenţă ridicată poate fi folosită însă foarte constructiv, din punct de vedere al relaţionării, prin dezvoltatrea inteligenţei emoţionale.

"Dezvoltarea inteligenţei emoţionale poate influenţa calitatea relaţiilor, în sens pozitiv, iar pe fondul unui IQ ridicat, înţelegerea modului în care funcţionează emoţiile umane poate să se desfăşoare cu uşurinţă.  Inteligenţa emoţională presupune pe de o parte auto-conştientizarea, auto-motivarea, managementul emoţiilor şi îmbunătăţirea abilităţilor sociale. Auto-conştientizarea presupune înţelegerea propriilor emoţii şi comportamente şi modul în care acestea impactează celelalte persoane sau modul în care influenţează dezvoltarea relaţiilor. La aceasta se adaugă managementul emoţiilor. După ce emoţiile sunt recunoscute şi înţelese, pot fi gestionate astfel încât să poată fi obţinute abilităţi de a face faţă, în mod eficient, stresului, a nemulţumirilor din relaţii. De asemenea, flexibilitatea şi adaptarea la situaţii sunt încurajate", arată Erna Constantin.

Specialistul  precizează că auto-motivarea vizează activarea acelor resurse interioare care antrenează nevoia de realizare şi de dezvoltare personală.

"Abilităţile sociale sunt: ascultarea activă şi anume ascultarea spre înţelegerea nevoilor celorlalţi şi nu doar spre informarea cu privire la acestea, asertivitatea şi gestionarea conflictelor, incluzând totodată prevenirea influenţei negative a emoţiilor. Având în vedere că în dezvoltarea inteligenţei umane sunt antrenaţi mai mulţi factori, unii dintre ei fiind specifici experienţelor personale, situaţiile care defavorizează dezvoltarea relaţiilor interpersonale pot fi  diverse, de aceea este necesară analiza individuală, concretă", încheie specialistul.