Un fost stareţ al mănăstirii Peştera Sf. Andrei a murit. Înainte de a fi călugăr, părintele a muncit în Combinatul Siderurgic Reşiţa

Un fost stareţ al mănăstirii Peştera Sf. Andrei a murit. Înainte de a fi călugăr, părintele a muncit în Combinatul Siderurgic Reşiţa

Părintele Simeon Gana foto: Episcopia Caransebeşului

Părintele a fost printre primii călugări trimişi la Dervent după redeschiderea acestei mănăstiri, în anul 1990. Apoi, pentru o perioadă de timp, a fost stareţul mănăstirii Peştera Sfântului Apostol Andrei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Părintele Simeon Gana a murit pe 24 septembrie, la vârsta de 76 de ani. 
 
Într-un comunicat publicat de Episcopia Caransebeşului, preluat de la protosinghelul Andrei Radu / Claudiu Românu, este prezentată pe scurt biografia celui care a făcut parte din grupul primilor călugări care au animat mănăstirea Dervent, la redeschiderea ei în anul 1990. 
 
Părintele rămâne cunoscut pentru dobrogeni şi pentru activitatea sa de la Peşterea Sfîntului Andrei, unde a fost pentru o perioadă stareţ.
 
Conform sursei citate, „Simeon Gana s-a născut la data de 29 aprilie 1945 în satul Coşava, comuna Curtea, judeţul Timiş, fiu al binecredincioşilor Gana Ivante şi Ileana, fiind penultimul fiu din totalul de opt fraţi – trei fete şi cinci băieţi. A absolvit, la Reşiţa, şcoala profesională de prelucrare a materialelor prin aşchiere şi a lucrat în Combinatul Siderurgic de la Reşiţa până în anii ’80, când a hotărât să intre în Mănăstirea „Cocoşu” din judeţul Tulcea, acolo unde a fost hirotonit ierodiacon şi ieromonah, primind numele de călugărie Sava, în cinstea Sfântului Cuvios Sava cel Sfinţit din Palestina.
 
În anul 1990, s-a redeschis Mănăstirea „Dervent”, iar după trecerea la cele veşnice a părintelui stareţ arhimandrit Elefterie Mihail, la această mănăstire a venit un grup de monahi, printre care s-a aflat şi părintele Sava, care a primit ascultarea de econom.
 
La 20 iulie 1993, a fost numit stareţ la Mănăstirea „Peştera Sfântului Apostol Andrei” din comuna Ion Corvin, judeţul Constanţa. Cu multă osârdie, a ridicat paraclisul din incinta mănăstirii şi a pus fundaţia la Biserica mare „Katholikonul”, dar din motive de sănătate, la recomandarea medicilor, a plecat la Mănăstirea Sihăstria, judeţul Neamţ, în anul 1995, primind ascultarea de econom la Schitul „Sfânta Teodora de la Sihla” – Codrii Paşcanilor, până în anul 1996.
 
La 8 martie 1996, împreună cu câţiva ucenici, părintele a venit la Schitul „Almăj – Putna” din comuna Prigor, satul Putna, judeţul Caraş-Severin. Prin istovirea lor şi contribuţia oamenilor de bună credinţă, s-a realizat construcţia unui paraclis de vară, a corpului de chilii, a paraclisului de iarnă şi a unui sector agro-zootehnic, pe un teren aflat în apropierea schitului. Cu multă trudă, dar şi bucuria întoarcerii în Banatul natal şi nădejdea că poate să lucreze în „via Domnului” pentru mântuirea celor din mijlocul cărora a ieşit, bănăţenii dragi, a primit în anul 1999, la ridicarea schitului la rang de mănăstire, distincţia de singhel, iar în anul 2010, la sfinţirea picturii din biserică şi târnosirea ei, a fost hirotesit întru protosinghel.
 
Îndelunga osteneală pentru ridicarea bisericilor din Dobrogea, Moldova şi Banat, şi-a pus amprenta asupra sănătăţii părintelui, care, pe măsură ce se finaliza şantierul de la Putna, a slăbit pe zi ce a trecut. Ultimii trei ani au fost o „Golgotă” pentru Sfinţia Sa, dar cu multă răbdare şi dragoste a urcat-o. A avut mulţi fii duhovniceşti din toate regiunile ţării, pe unde a trecut, a lucrat şi a povăţuit duhovniceşte.”
 
Citeşte şi: 
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările